miercuri, 6 martie 2013

Un moment intr-o seara

Sambata seara. Dupa o zi plina, cu treburi casnice si gatit dimineata, iar dupa pranz cu munca in solar, i-am declarat lui Lucian : Gata, ma declar invinsa pe ziua de azi. Ma duc sa inchid pasarile si intru in casa. Nu mai sta nici tu mult.
Am plecat cam pe trei carari, picioarele erau revoltate, spatele nu-l mai simteam, iar in fata ochilor imi jucau numai seminte de rosii, vinete, ardei.
Am iesit din solar prin spate si am luat-o prin gradina mergand agale.
Se lasase seara bine, in aer se simteau niste mirosuri placute, se lasase frig, iar in departare se auzeau sunetele clopotului de la biserica. Sambata seara, dupa apus, intotdeauna bate clopotul la biserica, semn ca e timpul ca oamenii sa se opreasca din munca, pentru ca incepe duminica, ziua in care teoretic nu ar trebui sa se munceasca.
Imi continui mersul agale indreptandu-ma spre curtea pasarilor, fiind insotita de Mairon, care nu ma scapa din ochi niciodata, intotdeauna este langa mine cand sunt pe afara sau ma asteapta in fata usii cand stau in casa.
Ajung la pasari si inchid usa cotetului gainilor. Ele intotdeauna intra la culcare toate, fara comentarii, spre deosebire de rate care nu prea au chef cateodata sa intre in cotete. Si de data asta gasesc doua rate mai rebele care nu vor sa intre la culcare.
Le cert si cu ajutorul lui Mairon reusesc sa le bag in cotet.
Apoi ma intorc cu spatele la cotete si cu fata la campul care-mi este vecin. E atata liniste. Stau nemiscata si ma uit la plecarea soarelui.

Frumos.
De-a lungul strazii, undeva in departare, se aud rasete si voci. Oamenii si-au incheiat socotelile cu gradinile pe ziua asta. Toata ziua s-a muncit. Unii si-au curatat o parte din gradini, altii si-au inceput taierile la pomi. De-a lungul intregii zile am auzit tacaniturile foarfecilor atunci cand maini dibace taiau crengutele nefolositoare ale pomilor.
Acum, la semnalul clopotului, oamenii s-au oprit din munca si inaintea cinei au iesit pe la porti. Sunt in grupuri de doi-trei-patru oameni. Sunt vecini sau prieteni sau rude care stau la o vorba, la o gluma, la o mica sueta. Rad, vorbesc, povestesc, intr-un cuvant se relaxeaza.
Stau si ma uit la apus, ascult rasetele oamenilor si prin intuneric il aud pe Mairon scotand niste sunete ciudate. Ridic aparatul, il indrept in directia lui si-l surprind.

Ma uit la ce a iesit in poza, nu-mi dau seama de forma lui sau de ce facea in momentul ala si incep sa rad. Un ghemotoc negru, care ne iubeste mult pe toti trei. O zapaceala de catel.
Parca nu-mi vine sa intru in casa, dar trebuie sa pregatesc masa de seara. Mai arunc o privire la soarele care isi ia ramas bun...


... si cu parere de rau las linistea cea binefacatoare, las rasetele oamenilor, il las si pe Mairon si intru in casa.

26 de comentarii:

  1. Uite de asta e frumoasa viata la sat:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. vezi ca ti-am trimis un mail; ieri am fost terminata de oboseala, creierul era pe viteza minima :). dar mi-am revenit, zic io :)

      Ștergere
  2. Ești o norocoasă. Eu nu mă mai văd scăpând de orașul ăsta zgomotos și poluat și înghesuit. Deși mă visez întoarsă la țară nu știu câte șanse am. Spor în toate îți doresc (incluzând aici și scrisul, să mai "respir" și eu aerul curat de țară, mirosind a pământ reavăn)!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bina ai venit, Ina!
      Da, sunt un pic cam norocoasa in privinta asta :))) ( suna cam nerusinat, dar asta e adevarul).
      Eu zic sa nu gandesti negativ, gandeste ca asta iti doresti, ca o sa fie. Cine stie :)?
      Spor si tie iti doresc!

      Ștergere
  3. De aia vreau si eu mai aproape de natura :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anul asta eu cred ca o sa vina si randul tau. Ar cam trebui, zic si eu..

      Ștergere
  4. (sambata seara, clopotul cheama la vecernie) (in popor e o vorba, pamantul n-asteapta. Conform cutumei, nu poti sa ari, cosesti etc duminica, dar smuls balarii, copilit, altele se pot face, dar doar inainte/dupa liturghie)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) Surdul nu le aude, da`le potriveste. Asa si eu.
      Simonica, tu stii ca eu cu biserica...
      Am observat ca oamenii dupa ce aud clopotul se opresc din treaba. Si am tras si eu o concluzie, na :))).
      Dar cand e treaba ( cand se ara, seamana etc) lucreaza oamenii non-stop. Si asta am vazut. Si e normal, altfel nu ar avea ce manca.

      Ștergere
    2. Stiti, amandoua aveti dreptate...
      Mairon va adora pe viata. Parca ti se strange inima cand vezi asa adoratie la animalele astea...
      "Sara pe deal..."
      Dar ce vad eu nou sus la tine? Ma inscriu! La orice! Serios!

      Ștergere
    3. Mersi, Maria :)!
      Nu numai Mairon e asa si ceilalti sunt la fel. Chiar azi dimineata vorbeam cu Lucian de Ursu, cat de ostracizat era si cum e acum ( e cam in genul power-flower/fluturasi dragalasi :)) ).
      Sper ca zilele astea sa termin lista. Apoi o sa o fac publica.
      Si cine vrea, e binevenit, bineinteles.

      Ștergere
  5. Este cea mai dulce oboseala, dupa o zi plina de munca in gradina. Te culci cu zambetul pe buze si cu oase frante, dar este minunat!

    RăspundețiȘtergere
  6. M-am oprit, doar sa mananc si nu m-am putut reintoarce la ce faceam, fara sa-ti spun ceva:
    Ce crezi tu ca fac eu acum???
    Si raspunsul scurt: "pe trei carari, cu picioare revoltate si cu spate ce nu-l mai simt" :)))
    Am citit repede-repede ce-ai scris. O sa revin diseara si poate o sa postez si eu ceva, daca nu adorm pe drum :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte faină postarea. Și mie mi-a aminit de ”Sara pe deal”, dar, pe undeva, și de ”Noapte de vară”, a lui Coșbuc - o frumusețe de poezie. În orice caz, imaginea creată aici într-acolo duce. Și cele două peisaje foto sunt superbe. Aș cam avea idee ce feeling aveați în drumul spre culcare. :) Și e cu totul îndreptățit.

    RăspundețiȘtergere
  8. Doamne! ador oboseala aia, dupa o zi de munca in gradina, amestecata cu satisfactia ca ai facut ce trebuie si ce iti place. desi esti rupta de picioare, totusi plutesti... vai, abia astept.... irina

    RăspundețiȘtergere
  9. ....frumos, frumusete in jur si implinire in suflet,....

    RăspundețiȘtergere
  10. O postare ca iti da asa.....o stare de liniște,de .....somn bun! Mirela

    RăspundețiȘtergere
  11. iti multumim, iuliana! inca o data ma bucur ca am descoperit blogul tau. (Alina)

    RăspundețiȘtergere
  12. Cum arata Mairon in poza, cred ca boscorodea in somn.
    E pui mic :) .

    RăspundețiȘtergere
  13. Cum arata Mairon in poza, cred ca boscorodea in somn.
    E pui mic :) .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu-i acela locul lui de somn. Acolo statea si ma astepta pe mine. Ce cauta...el stie :).
      Bine ai venit!

      Ștergere
  14. ...sau se alinta cu jocuri de catel-copil :) .

    Monica Lauleanu

    RăspundețiȘtergere