joi, 11 septembrie 2014

Vesti

Fiecare zi incepe cu trezitul in cantecele cocosilor batrani, numai ca, de ceva vreme, suntem bonificati cu sunetele caraghioase ale cocosilor mici in incercarea lor de a canta frumos, asa cum o fac Vulturica si Blondu`. Inca nu le iese, dar sunt haiosi. Par uimiti de sunetele pe care le scot.
Ma uit la pui cat au crescut si-mi sunt tare dragi. Sunt rasfatati si mototoi, asemeni ratelor, se tin dupa mine asa cum se tin pisicile si cainii, iar cand merg prin curte trebuie sa-i ocolesc. Unul nu s-ar da la o parte din calea mea, chit ca-i rata, gaina, matoanca sau caine.
Matoancele au crescut, sunt rasfatate, sunt alintate si sunt foarte iubarete. Cateodata, cand au ele chef, numai intind o mana spre ele si incep sa torcaie pe diferite tonuri.


 Se joaca ca descreieratele, topaie, se maraie si nu le mai ajunge curtea, gardul, pomii.
Cea neagra e cea mai haioasa, mai ales cand miorlaie. Daca maica-sa miorlaie miu, ea miorlaie, pe un ton subtirel si foarte delicat, mau. Ma gandeam ca asa sa-i ramana numele, Mau, asa cum si lui Miu i-am zis Miu. Dar imediat m-a bufnit rasul numai gandindu-ma ce miorlaiala mi-ar iesi din gura atunci cand le chem la mancare.

Desi ma asteptam la asta, dar parca nu asa curand, Mairon a devenit seful curtii. Intr-o seara s-a repezit la Piston, l-a batut destul de rau, cu toate ca am incercat sa-l aparam pe bietul mos si sa-l scapam, iar in alta seara i-a venit randul lui Ursu.
M-a uimit felul in care si-a aratat superioritatea in fata lor, mai ales in fata lui Ursu, care fusese seful lor pana in acel moment. Pe Ursu nu l-a batut, numai a marait intr-un fel pe care nu-l mai auzisem pana atunci, statea foarte teapan in fata lui si se uita fix la el. Parca ii simteam nervii, adrenalina si parca era o tensiune in aer.
Apoi, dupa un timp, l-am vazut pe Ursu cum a inceput sa geama incet, s-a lungit pe pamant, si-a pus  botul pe labe si s-a facut mic in fata lui Mairon.
Si asta a fost tot... 
Iar daca pe Ursu il tolereaza in curte, Piston sta numai in fata portii. Cand il chem la masa intra cu frica, mananca repede si iese.
Asta nu inseamna ca Mairon s-a schimbat cu ceva. E la fel de zapacit, se joaca cu Ureche, alearga, trage de noi sa ne jucam cu el.
Iar Ureche e rasfatata de toti, creste, ne musca, topaie, alearga pisicile, gainile si ratele.


In alta ordine de idei, toamna s-a pus stapana de-a binelea si pe la noi, dimineata si seara ii simt raceala, dar peste zi e caldut si bine.


Plantele sunt pe final, iar gandul ca o sa duc dorul rosiilor ma cam da peste cap.


In solar unele o duc mai bine.



Unele mai putin bine.

Iar altele nu o mai duc in nici un fel.

Desi nu-mi place, nici nu m-am saturat de vara, asta e legea firii.
Incet-incet incepem sa ne gandim la cele necesare perioadei friguroase, dar totodata savuram caldura si cerul curat de toamna.


Fac fel si fel de conserve, ma bucur de roade atat cat au fost si incerc sa aranjez cat mai frumos borcanele, astfel incat culorile legumelor conservate sa-mi mai aline dorul in iarna dupa cele proaspete.

Desi-s trei ani de acum, tot nu ma pot opri din mirare atunci cand pun legumele mele in conservele mele. Am reusit sa inchid un cerc: de la samanta la produsul final.

marți, 9 septembrie 2014

Rosii - rezumat pentru 2015 (2)

A venit timpul sa continui ce am inceput in august, anume prezentarea si parerea personala despre soiurile de rosii pe care le-am cultivat anul asta.

Brandywine black


Rodeste bine pentru un soi, fructele sunt mari, carnoase si zemoase, coaja subtire, cu gustul special al soiurilor asa-zis negre. Cresterea nedeterminata, in solar au ajuns in jur de 3m inaltime, iar impresia mea e ca e un fel de magnet pentru boli. Dar indiferent de anumite puncte slabe, punctul forte e gustul.

Black Truffle

E un fel de dublu-cherry, crestere determinata, coaja cam tare, rodeste binisor ( poate ca afara i-ar merge mai bine, dar anul asta nu am avut cum sa aflu asta), zemoasa, gustul e bun, fara sa exceleze.

Green Zebra (sau amazoanele mamei)


Cele trei fructe din imagine sunt niste luptatoare in adevaratul sens al cuvantului. Am avut in jur de 15 fire in faza de rasad. Dupa nebunia din primavara, cand am pierdut o mare parte din rasaduri, am reusit sa plantez la loc definitiv 3 fire. Din aceastea, in timpul ploilor din vara, 2 au pierit repede, iar unul era pe cale sa-si dea sufletul, nu inainte de a face un copil, pe care l-am bagat direct in pamant, l-am ingrijit si care a reusit sa formeze cele trei fructe de mai sus si sa le duca pana la coacere, dupa care a cazut rapus de putregaiul cenusiu.
Aceste trei fructe mi-au daruit suficiente seminte pentru a reusi la anul sa am o cantitate maricica din acest soi.
Nu am reusit sa-mi dau seama ce fel de crestere are, fructele sunt un fel de dublu-cherry, coaja subtire, iar gustul este fenomenal.

Stupice

Alt dublu-cherry, rodeste bine, crestere nedeterminata, coaja cam tare, gust bun.

Kumato


Cherry, culoare neagra, coaja tare, rodeste bine, gust specific de tomata neagra.

Brandywine Red

 Au fost foarte afectate de inundatiile din primavara, abia acum si-au revenit, au rodit si s-au copt. Fructele din imagine sunt de pe etajul patru. Crestere nedeterminata, coaja subtire, zemoase, dulci, gust bun.

Coeur d`Albenga


Face parte din categoria "Inima de bou", forma lor seamana oarecum cu a perelor, coaja subtire, carnoase, zemoase, rodesc bine. Ce am observat: nu-s sensibile la lipsa de calciu asa cum sunt ale noastre. Gustul este bun, dulce.

Perun

 Dragalasele de ele :)
Le-am prezentat si anul trecut, rodesc bine, gustul este bun, nu am ce sa le reprosez.

 Pe partea de cherry-uri am cultivat din toate culorile si formele, din pacate cele din gradina s-au dus, speram ca anul care vine sa ajungem sa le gustam pe toate.

Blyan Rozov


Anul trecut la Indagra am primit un plic de seminte din partea celor care le aduc la noi pe piata. Le-am semanat intr-o doara si am plantat cateva fire la loc definitiv. Acum imi pare rau ca nu le-am pus pe toate.


Crestere nedeterminata, fructe mari ( am avut una de 730gr, dar marea majoritate de pe etajele inferioare sunt in jurul a 500gr), culoare roz, zemoase, carnoase, gust incredibil de bun, rodesc foarte bine.

Am mai cultivat Black Krim, crestere nedeterminata, fructe mari, de culoare neagra, rodeste bine, gust bun, dar inferioare fata de Brandywine si Paul Robeson.
Alte soiuri, care au supravietuit anului asta, au mai fost cele de Buzau, care niciodata nu vor lipsi de la noi, Prunisoare de Dambovita, Tata Vacii romaneasca si Inima de bou roz si rosu.