Saptamana trecuta copilutul meu drag mi-a facut o mare si frumoasa surpriza : a cules rosii.
A fost harnicut si a facut treaba cu simt de raspundere.
A umplut o galeata, un lighean, o plasa si lada de la frigider.
Cum rosiile nu prea asteapta, m-am apucat de suc de rosii. Reteta o puteti gasi in blog aici , in plus am mai pus in sticle si cate o crenguta de cimbru.
Rezultatul arata cam asa :
Asadar, cine n-are copiluti sa isi faca, pentru ca, atunci cand vor ei si au chef, sunt de ajutor!
In plus, am mai facut o salata de ardei iute, invatata de la frate-meu.
E o reteta simpla, gustoasa si putin costisitoare : se pune ardei iute, ardei bulgaresc, fasole fideluta, morcovi, telina si frunzele ei, ceapa, patrunjel. Cantitatile si le stabileste fiecare cum crede, dar daca puneti cate 1 kg din fiecare, iese multa. Dupa ce se toaca cubulete, fidelute, julien se pune sare de muraturi, cam o lingura plina la kg si se amesteca bine. In borcane puneti boabe de mustar, foi de dafin, piper daca vreti sa usture si mai tare. Peste ele puneti amestecul de legume si apasati bine in borcan, sa fie super indesate. Apoi se pune otet. In mod normal nu trebuie sa intre foarte mult otet, pentru ca legumele isi lasa si ele zeama si asa cum am zis, trebuie sa fie indesate bine. Salata nu va fi foarte iute, pentru ca in primul rand otetul taie din iuteala si in al doilea rand sunt destule legume cu care este combinat ardeiul iute.
Salata arata cam asa :
Aseara, cand am ajuns acasa, ma astepta in bucatarie un maaaare castron cu rosii. Sertarul de la frigider era plin de rosii, iar in frigider erau numai pungi, pungute, pungusoare cu rosii. Deci, trebuia sa actionez in consecinta.
Asa ca m-am gandit sa fac suc. Cum baietii nu erau acasa, totul se potrivea de minune ( fac mai bine treaba cand sunt singura in casa/bucatarie).
Si ma apuc sa caut pe net retete de suc de rosii, pana acum nu am mai facut niciodata.
Mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca toate erau cu " masina de tocat rosii". Habar n-aveam ca exista asa ceva. Cum eu nu aveam asa minunatie in casa, am purces la cautat retete fara masina in cauza.
Cam rarute, dar am gasit. Si ma apuc sa citesc ce-mi mai trebuie pe langa rosii, cum se face, timpul de fierbere etc.
Mai! am gasit niste retete, de statea pisica in coada. Cu unt, cu fel si fel de mirodenii, ulei de masline si otet balsamic ( !!), cu bibileli, era una avea timp de fierbere intre 5 si 7 ore! La un calcul rapid, impreuna cu timpul de curatare, mi-a iesit ca terminam sucul exact dimineata, cand trebuia sa plec la munca. Deci, nu! Inteleg si apreciez astfel de retete, dar nu-s pentru mine. Mie imi trebuie ceva simplu, pentru incepatori si rapid, pentru ca nu am nici timp si nici rabdare sa stau sa bibilesc.
Las netul si incep sa caut prin revistele " Practic" de acum o mie de ani, de cand le am. Si gasesc o reteta exact pentru mine. Simpla, rapida, cu un timp onorabil de fierbere ( cam o ora jumate ). Imi trebuiau numai rosii, sare grunjoasa si un pic de zahar. Excelent!
Ma apuc sa sortez rosiile, sa le spal si sa le curat. Si incep sa le dau prin sita, asa cum zicea reteta. Dupa prima jumatate de rosie, ajung la concluzia ca asta e munca de inginer chinez si n-o pot face.
Asa ca iau batrana si fidela mea razatoare, imi pun ceva Rammstein, Pantera si Metallica la laptop ( cu volumul aproape de maxim, altfel nu se pot asculta baietii astia. Cei care-i asculta pe cei mai sus mentionati cu volumul mic, mediu, normal, savarsesc un sacrilegiu si trebuiesc reeducati! ), pentru imprimarea unui ritm cat mai bun al datului rosiilor pe razatoare. Si da-i si da-i si da-i.
Cand mai aveam vreo 10 rosii de razuit, eram super transpirata, mainile mi le simteam ca niste prelungiri inutile ale corpului, avand maieul si un perete de la bucatarie pline de rosii, imi apar si baietii acasa. Dupa o inspectie rapida, Adi ma intreaba candid : " Mami, dar de ce n-ai folosit robotul ?". Mi-a cazut tavanul in cap! Si mi-am zis cateva de dulce in sinea mea, dar ca sa nu pic pe locul doi ( doar nu era sa recunosc ca la mine scleroza-i in floare si am uitat), raspund cu o voce constipata : " Pentru ca face zgomot!". S-au uitat amandoi un pic ciudat la mine, dar nu a mai zis nimeni nimic.
Dupa ce termin, imi iau o binemeritata pauza de tigara, cu o cana cat toate zilele plina cu suc de rosii. Apoi, il pun intr-o oala la fiert, la foc mic si incep sa il pazesc. Cat l-am pazit, am luat rosiile micute si cele cireasa, le-am spalat, uscat si bagat la pungute, in congelator. In plus, mai aveam si o punga mare cu dovlecei, i-am spalat, curatat, taiat, pus in pungute si via congelator cu ei. Ratele au fost super multumite se resturile de dovlecei si rosii pe care le-au primit.
Cand aproape s-a ingrosat sucul am pus o lingura buna de sare si o jumatate de lingura de zahar, apoi m-am apucat de spalat sticlele si sterlizat. Dupa timpul de sterilizare, le-am umplut cu suc, am pus un pic de ulei deasupra si le-am mai bagat in cuptor pentru aproximativ 10 minute.
Eu cu borcanele fac asa: le spal si le bag pe tava, in cuptorul de la aragaz. Cand sunt foarte bine uscate, fara picatura de apa, le scot. Le umplu fierbinti cu dulceata/gem/zacusca -ca atat am facut- tot fierbinti sa fie si ele si le mai bag capsate inca vreo 10-15 minute la cuptor. In felul asta mi-au tinut dulceturile si trei ani. Metoda-i de la soacra-mea, e testata de multe ori si e foarte buna.
Si sucul a iesit asa :
Mi-au iesit doua sticle de un litru, un borcan de 800 gr si inca ceva. Ceva-ul asta l-am lasat ca sa-l gustam, sa vedem cum a iesit. Baietii au spus ca e bun si ca prea mult timp nu mai are, nu cred ca apuca sfarsitul saptamanii, pentru ca trebuie baut neaparat.
Ca si concluzii :
trebuie neaparat sa-mi iau o minune d-aia de masina, pentru ca pierderile au fost mari si sigur fara pielite si seminte sucul arata mai bine.
sucul facut in casa este extraordinar de bun si gustos
rosiile fac pielea mainilor foarte catifelata
Va recomand urmatoarea melodie, foarte potrivita datului pe razatoare a legumelor sau fructelor, dupa caz.
Singurul inconvenient ( minor, de altfel ) pe care l-am gasit este urmatorul: capul este tentat sa copieze miscarea mainilor care dau rosiile pe razatoare, totul in ritmul muzicii, iar la finalul melodiei am fost un pic cam capiata. Dar metoda este foarte productiva, viteza la razuit fiind mare.
Spor va doresc si voua, dragii mei, la facut conserve!
