luni, 30 iulie 2012

Firma RURIS si " minunatul" lor service autorizat

Vreau sa fac public, sa povestesc ce am patit cu firma RURIS si service-ul lor autorizat, in cazul in care mai exista naivi ca noi ( si sigur mai exista), poate reusesc sa-i trezesc un pic.
Si noi facem parte din acei consumatori, cumparatori sau cum vreti sa spuneti, care atunci cand avem de ales dintre produse romanesti si altele, preferam sa le luam pe cele romanesti.
Asa s-a intamplat si in cazul de fata, atunci cand am achizitionat o motocoasa. Am spus sa luam Ruris, ca-s romani, banii raman in tara, uite dom`ne ca mai sunt romani care fac productie...bla, bla, bla.
Si am luat-o! Pret? "Numai" 450 lei. Daca pentru altii e o bagatela, pentru noi nu e, e un efort destul de mare.

Achizitia am facut-o in ziua de 09.06.2012.
A doua zi, bucurosi nevoie mare am inceput sa-i facem lucrurile recomandate de producator, in speta sa mearga 3 ( trei!!!) plinuri de benzina in gol. Dar, ma rog, asa recomanda minunatul producator, asa facem!
A mers, s-a terminat si al 3 lea plin si Lucian da sa inceapa treaba cu ea.
Surpriza! Nu mai  porneste motorul. Nu mai vrea si pace.
O luam frumusel in portbagaj si ne ducem cu ea la magazinul de la care am luat-o. Cei de acolo ne directioneaza la service-ul autorizat.
Ne ducem la service si o lasam acolo, cei de acolo spunand ca or sa ne sune cand e gata.
Si stam, si stam, si asteptam. Trec cateva zile..nimic. Lucian incepe si suna la service.
Cei de la service, pe langa sfaturile : " Pai cine v-a pus dom`ne, sa luati d-astea?! Acu` stati si asteptati", ne spun ca asteapta piesa de la Craiova, ca ei nu tin stoc si se face comanda la Craiova.. Pai si cat dureaza dom`ne?, intreaba Lucian, Craiova e la cateva ore de noi, nu?. Da, raspunde omul, dar ei trimit numai miercurea piesele. Dar dati dvs un telefon la ei si intrebati daca au trimis-o si care mai e stadiul.
Si suna Lucian la Craiova, la Ruris. Acolo exista doi angajati la departamentul tehnic. Nu le mai dau numele, se stiu ei. Daca incepi si pui intrebari suplimentare, ti se inchide telefonul in nas! Exact asta a patit si Lucian, i s-a trantit telefonul in nas, in timp ce vorbea cu acel angajat model. O fi omul stresat, isi zice Lucian printre dinti, o avea rate la banci, il bate nevasta sau mai stiu eu ce mama naibii are... Aveam sa aflam mai tarziu, ca au prea multe probleme cu minunatele lor produse.

Intr-un final vine piesa, iar cei de la service il suna pe Lucian sa o ia.
Vine Lucian, o ia si abia asteapta sa o puna la treaba. Ajunge acasa si vrea sa-i faca o proba scurta. 
Si a mers! Exact 5 minute! Dupa care iar nu a vrut sa mai porneasca.
A doua zi o ia iarasi in portbagaj si o duce la service. De data asta ii gasesc baietii de acolo ca nu merge o bobina si o fac pe loc.
O ia Lucian acasa si in final isi face treaba cu ea, cat de cat. Mai aveam ceva de taiat, dar din pacate, iar NU A MAI PORNIT!


Si o luam de la capat! Dus motocoasa la service, dupa 2 saptamani incepem sa dam iar telefoane, ba la Bucuresti, la service, ba la Craiova. Si incep povesti de adormit copii, fel si fel de minciuni, ba ca nu-si aminteau de noi, aia de la Craiova au spus ca au trimis aprinderea ( acum era problema cu tot sistemul de aprindere), astia de la service : Nu, dom`ne, n-au trimis, mai sunati o data acolo si vedeti unde e!
Si suna iar si enerveaza-te, pana la urma sa aflam ca nu mai aveau aprinderi in stoc, au avut atatea probleme de service cu aprinderea, ca isi epuizasera stocul.
OK! Stam si asteptam sa-si refaca stocul. Sunam iarasi in ziua in care trebuia sa fie gata piesa. Din nou, motocoasa nu e gata, de data asta domnii era plecati la " Ziua Cosasului", sa-si mai gaseasca si alti fraieri si nu au trimis nici o piesa. Mai stati o saptamana.
Si am mai stat! Plini de nervi, frustrati, cu un sentiment de " pres de la usa de la intrare" .

Si a venit in sfarsit ziua in care ne-au sunat de la service ca e motocoasa gata.
Ca un total, din cele 2 luni de la achizitie, 5 saptamani a stat in service.
Si ca un bonus, de clienti fideli, iata cum arata motocoasa noastra, cum ne-a fost data ultima data.
Ea de fapt e alba, daca sunteti curiosi de culoarea originala.







Si acum va voi arata si carnetul de service, ca sa nu avem discutii.







La ultima iesire din service, ca din intamplare, cei de acolo au trecut la data de intrare aceeasi data ca si cea de iesire. Dupa ce Lucian i-a aratat greseala, s-a strambat, a corectat, a spus ca stampila nu are ( evident, cum sa aiba un service autorizat stampila?? E chiar o tampenie chestia asta! Sa trebuiasca sa-si asume responsabilitati..) si ca oricum nu ii pasa nimanui de carnetul ala de service.
Evident noua ne pasa, dar si noi cred ca facem parte din categoria " nimanui" si apoi noi suntem fraierii care au dat banii pe ea.

Si ca o concluzie dragii mei, daca vreti sa fiti injurati, sa vi se inchida telefonul in nas, sa fiti mintiti, sa dati banii aiurea, sa faceti kilometri intregi cu masina cheltuind alti bani pe benzina, sa dati telefoane intr-una ca sa aflati daca niste " adevarati profesionisti" v-au trimis nenorocitele alea de piese, cheltuind astfel alti bani, atunci cumparati RURIS! O sa va simtiti " minunat"!




miercuri, 25 iulie 2012

Final de concediu. Un scurt rezumat.

Si eu fac parte din acel tip de romani care in concediul de odihna rezolva diverse chestii "usoare", ca de concediu, cum ar fi : zugravit, pus faianta, munca de om nebun, rezolvat acte si alte lucruri de genul asta, mult prea "placute" ca sa vorbesc de ele.
Asadar, incepusem mai demult, dar am terminat cu ceapa si usturoiul.


In locul ei am semanat fasole fideluta pentru toamna. Cateva cuiburi au si iesit, sper sa nu fie singurele.




Am scos fasolea boabe, mi-a iesit inimaginabila cantitate de 1 kg. Tot iese de o ciorba acolo. Oricum nu a fost multa si nici prea multa atentie nu i-am dat.
In locul ei am semanat castraveti, salata rosie, salata verde si ridichi.
Eu nu stiu cum de toata lumea zice ca cel mai usor e sa cultivi salata. Mie nu mi-a iesit nici un fir si am semanat de 3 ori pana acum. A patra o fi cu noroc.

Salata.

Castraveti.

Morcovi si sfecla.


Pana acum, in afara de buruieni, altceva nu a iesit pe locul asta.
Dar cum speranta moare ultima, imi spun ca e inca devreme si nu-s toate harnicute ca fasolea fideluta.


Si cate ceva de la mine din gradina.
Rosiile cireasa.



Varza incepe sa-si formeze capatana. Eu cred ca-i intarziata, pentru ca am luat-o ca varza de vara.
As vrea sa iau si ceva rasad pentru varza de toamna. Si sper sa fie gata pana la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie cand vreau sa o pun la murat.

 

Rosiile au rosii si recoltam, recoltam. Au un gust foarte bun, sunt dulci si super zemoase. Nici n-ar avea cum sa fie altfel pentru ca sunt rosii crescute in pamant cu apa si soare.




Aici avem o rosie care a crescut in mijlocul curtii, pentru ca asa a vrut ea. Astfel, draguta de ea, a devenit atractia intregii curti, in special a cainilor ( ii "inspira"), gainilor si ratelor.


Dovleceii au rod intr-una. Le trebuie numai apa in fiecare seara.


Si iata si fandositele de vinete, care in sfarsit au rod. Si cat au chiar.
Desi imi ploua in gura dupa o salata de vinete, nu am sa cumpar deloc. Am o ambitie ca prima salata de vinete pe anul asta sa fie de la mine din gradina. Oricum, nu mai am mult de asteptat, sunt maricele.



Ardeii astia grasi nu pot sa-mi dau seama daca asa e rasa lor sau nu au crescut din cauza caldurii. Plantutele sunt micute, iar ardeii la fel sunt si ei micuti. Cei capia sunt de trei ori mai mari.
Dar au un gust si un miros adevarat de ardei. Si o groaza de seminte in ei.




Si ardeii iuti care au crescut sub forma de padure.


Concluzia? Luni ma duc la serviciu mai obosita decat am plecat :).

duminică, 22 iulie 2012

O duminica linistita

Imi plac tare mult zilele in care dimineata imi fac un plan de lucru si pana seara chiar reusesc sa termin ce mi-am propus. Dar si mai mult imi plac week-end-urile linistite in care stam impreuna, eu cu baietii mei dragi si cu animalutele noastre.
Duminica asta a fost speciala. Am mancat primele noastre rosii. Ale noastre, caci le stiu de cand erau seminte, apoi am ingrijit firele firave, care au devenit plantute adevarate si care acum ne rasplatesc grija fata de ele.
Inceput dimineata cu un mic dejun super fain : rupt un colt de paine, pus doua felii groase de branza de la sursa si mancat doua rosii de-ale mele, pe care nici macar n-am catadicsit sa le tai, ci am muscat direct si cu pofta din ele.
Apoi tras o portie zdravana de ras, pentru ca atunci cand Lucian a muscat dintr-o rosie, a sarit zeama peste tot, inclusiv pe mine.

Daca a meritat? Categoric DA!



Nu au aceeasi forma, unele-s mai mici, alte-s mai mari, unele chiar au niste forme ciudate, altele sunt strambe cu adevarat, dar gustul ...gustul nu-l pot categorisi.

Si dragalasii acestia va trimit salutari, ma rog...fiecare in felul lui :).






marți, 17 iulie 2012

Promisiuni indeplinite, promisiuni in curs de indeplinire


Sa nu aud rasete si comentarii referitor la primele mele funii.







El nu a promis nimic, e al vecinului din spate. Dar e tare frumusel.

Concluzia dupa doua zile de munca...ma doare spatele de mor.
Dar tare bine e!

vineri, 13 iulie 2012

Din seria : intamplari la tara . Azi, ENEL.

Un alt inconvenient major al mutarii la sat, pe langa totala dependenta de masina, este curentul electric. De fapt, intreruperea lui. Fix atunci cand ti-e lumea mai draga.
Aviz amatorilor - daca nu ai un generator, cand ai curentul intrerupt nu ai nici apa, iar iarna daca te incalzesti cu o centrala, nu o sa ai nici caldura ( drept pentru care generatorul a fost trecut pe lista de "cumparat pana-n toamna" ).
La fel s-a intamplat si ieri. Enel a dat o pauza la o ora cand toata lumea avea o nevoie imperioasa de energia electrica. Se udau gradinile.
 Dupa intreruperea luminii, se "aude" o liniste timp de 5 minute si apoi urmeaza inevitabil vizita la vecini sau vin vecinii la noi in vizita. Sau in ultimul timp, ca-i mai practic asa, se poate auzi clar din curtea fiecaruia intrebarea : " Vecineeeee, ai curent? " . Si raspunsurile nu intarzie sa apara : " Nuuuu, vecine, nuuuu-i, fir`ar/dar`ar ..."( si in functie de imaginatia fiecaruia, li se fac numai urari de bine si viata lunga ).
Lucian, care e un tip foarte calm si oarecum rabdator, se enerveaza, pune mana pe telefon si suna la Enel.
Ii raspunde un tip, iar el incepe, dupa ce se prezinta si-i zice de unde e :
" Bine mai oameni buni, dar se poate asa ceva? Voi ne dati stingerea asa, cum aveti voi chef? Ca de cand am venit aici ati inchis curentul de nu stiu cate ori!" Si o baga si p-aia : " Ce-ar fi sa platesc si eu facturile asa cum am chef, ha? "
Raspunsul vine prompt ( si e acelasi de fiecare data ) : " Domnu`, dar nu e de la noi ! " .
Eu nu prea ma pricep la cabluri, energia electrica, chestii d-astea, dar ma intreb daca toata strada nu are curent, de unde o fi problema??? Pocnesc cablurile in acelasi timp? Sau sigurantele se supara si fac greva spontana? Sau care e treaba?
" Cum, domn`e, nu e de la voi?", intreaba si mai iritat Lucian. Raspunsul edificator vine si mai prompt : " Nu stiu, domnu`! De un` sa stiu io?!".
Apelul se sfarseste cu un numar de inregistrare al sesizarii, ca de obicei. Curentul a revenit in juma` de ora si totul a fost dat uitarii.

Azi dimineata, ora 07.00 .

Eu cu ceva treaba pe ici, pe colo, Lucian in pat cu laptop-ul si cafeaua, citea presa. Era cam la sfert spre jumate de cana de cafea, ca sa va dati seama de stadiul de trezire. Liniste, racoare, cantat de pasari. Dintr-o data, suna telefonul. El se uita la mine. Eu ma uit la el si ii fac semn scurt din cap sa raspunda o data, sa nu auda si copilul si sa se trezeasca.
Si raspunde somnoros: " Alo?" . Prin telefon aud o voce stridenta, pitigaiata, super scartaietoare care intreaba direct : " AAAlooooooo, dooomnuuuu`, v-a venit tensiunea??? "
Imaginea unei cocoane blonde, cu coc, cu ochelari d-aia " migdalati", care mesteca guma si-si face unghiile in timp ce vorbea cu el, mi-a venit in cap instant. Nu stiu de ce.
Lucian se uita la mine cu niste ochi mari si intrebatori neintelegand intrebarea si ce se intampla. Se uita la telefon, il pune iar la ureche si ramane cu ochii in gol. Deodata, parca aud cum incep sa i se miste neuronii prin capsor, privirea ii revine si se prinde de intrebare : " Daca mi-a venit tensiunea? Doamna, dar stiti cat e ceasul???".
In telefon se aude un oftat la fel de pitigaiat si strident iar vocea, un pic iritata si ofuscata, pentru ca isi depasea atributiile acum comunicand si cat e ceasul clientilor, spune  : " Cat e ceaasuuu`? Da, dooomnuuu` ! E sapte s`un sfert! Deci, v-a venit sau nu???" .
Raspunsul lui Lucian vine prompt, pe o voce din ce in ce mai crescanda : " A venit doamna, a venit! Chiar incepe sa-mi si creasca acu`! Dar va dati seama ca e sapte s-un sfert DIMINEATA?!" .
Nu o sa aflam niciodata daca acea cocoana stia ca era dimineata si nu seara, pentru ca s-a auzit un click sec.
Si apoi nimic.

Si nu ma pot abtine si iar imi pun intrebarea : badarania, prostia, minciuna or fi criterii de angajare ?

joi, 12 iulie 2012

Sa ne mai si relaxam! O plimbare prin gradina

Cred ca incep sa se coaca.



Asta-i un ardei negru. Nu credeam, dar chiar e. Nu-i rasad facut de mine, e cumparat.






Gradina mica.




Simpatic, a? Am mai vazut si altii cu alte culori. Cei mai frumosi sunt cei negru cu rosu.


Dovleceii au fost cei mai harnici. Fac intr-una flori si fructe.


Aici avem o vanata, care atunci cand era ea mica in faza de rasad, am plantat-o cu ardeii. Cum am reusit? Nici pana azi nu stiu. Dar vad ca nu o deranjeaza vecinatatea cu acestia. Ii merge bine.

Gogosari micuti.


Haos! Nu stiam si nu credeam ca pot creste asa.


Astia-s criminali, mananca toata planta, numai nervurile le lasa. Si-s muuuulti...