vineri, 29 noiembrie 2013

De ziua nationala : La multi ani, mortule!

Aceasta postare este o continuare a acestei postari pe care am facut-o acum un an.

Deci a trecut fix un an...Si unde am ajuns? Ce am ajuns? Am ajuns niste MORTI!
Da, dragii mei romani, am ajuns niste morti!
Am ajuns sa murim cu zile in spitale pentru ca nu sunt bani, pentru ca cei capabili au fost alungati din tara, pentru ca cei ramasi au facut medicina la fara frecventa. Vorbesc in cunostinta de cauza, am un asemenea exemplar in familie.
Am ajuns groapa de gunoi a Europei atat scriptic cat si faptic. Romanii aduc in tara si depoziteaza gunoiul altor tari, gunoi periculos, deseuri chimice.
Romanii mananca legume si fructe modificate genetic si crescute in vata, produse in Olanda, Spania, Turcia, Italia. Si unii din ei sunt mari fani ai acestor...cum sa le spun? Ziceti voi.
Romanii au ajuns sa spele dosurile jegoase ale strainilor ca sa-si castige o paine amara. Romanii au ajuns femeile de servici ale Europei.
Romanii au ajuns sa plateasca apa "sfintita". Si sunt fericiti sa o faca. Sunt fericiti sa o primeasca din mainile unor preoti plini de aur, cu benz-uri si iphoane . Romanii au ajuns sa se calce in picioare si sa moara acolo, numai ca sa pupe niste oase de morti.
Avem profesori care predau copiilor si care au nota 2 la evaluari. Avem profesori care nu scriu corect gramatical ROMANESTE, nu mai fac referire la alte limbi. Ce copii ies din scoli azi? Ce oameni or sa sustina ( desi e un cuvant foarte mare in contextul de azi ) tara asta pe mai departe?
Avem parlamentari care nu stiu sa scrie corect gramatical.
Avem parlamentari care-s anchetati pentru furt, coruptie si care ne conduc in continuare si ne sfideaza, care ne reprezinta in lumea asta mare.
Pe toate canalele media se promoveaza prostitutia, furtul, lenea. De ce ne miram cand auzim fete de 18 ani  ca idealul lor in viata este sa fie dansatoare in cluburi de noapte?
Se face tot posibilul ca sa fim pur si simplu desfiintati ca tara si natie. Nu credeti? Pai hai sa vedem.
In ce alta tara s-a desfiintat sistemul de sanatate? In ce alta tara s-a desfiintat sistemul de invatamant? In ce alta tara s-a desfiintat cultura? In ce alta tara s-a desfiintat cercetarea?
Ce alta tara isi vinde resursele si pamantul?
In ce alta tara e legal ca multinationalele sa intre in casa si pe pamanturile oamenilor? Pe proprietatea lor!
Au ajuns batranii sa se lupte cu ei...
Stiati ca a inceput sa se scoata pamantul cu tirurile din tara? Da, dragii mei, pamantul, tarana! Strainii au cumparat pamant, l-au ras pana la piatra si apoi l-au incarcat in tiruri. Si l-au dus la ei in tara si-l cultiva. Pentru ca ei nu mai au pamant fertil, ei l-au terminat cu chimicale, cu minerit, cu petrol si alte asemenea.
Pamantul nostru e aur, dar nu mai sunt urechi sa ma auda. Romanii mei isi freaca mainile de bucurie si asteapta cu nerabdare 1 ianuarie 2014 ca sa vanda un pic mai scump pamantul lor, strainilor.
Si or sa manance bine o luna, doua, un an si apoi ce? Ce o sa faceti apoi, mortilor? O sa ajungeti sa munciti pamantul vostru pe o bucata de paine si trei suturi in cur de la straini!
Romanii mei sunt fericiti ca merg in mall sau supermarket. Mmmm, cat de frumos e la mall, asa? Cat de bine ne simtim sa cumparam rahaturi frumos ambalate. Cat de puternici ne simtim in mall!
La noi, in Romania, fericirea se masoara in cat de plin e carutul de la supermarket. Din pacate nu prea mai sunt romani fericiti. Dar ei continua, se duc acolo si-si iau ceea ce le trebuie sau nu le trebuie. Nu conteaza asta, romanii au ajuns pelicanii Europei, inghit tot.
Noi nu mai producem nimic, luam totul de-a gata. Adica suntem smecheri, nu-i asa? Care-i mai destept ca noi? Pai de ce sa le mai facem noi cand ne vin de-a gata, nu?!
Romanii sunt fericiti sa plateasca taxe si impozite. Nu sunt fericiti? Pai atunci de ce tac, inghit si platesc in continuare?
Romanii sunt fericiti sa sustina economia altor tari. In nici o alta tara din lumea asta nu am vazut ca cetatenii acelei tari sa-si urasca in halul asta propria economie, nu am vazut sa se urasca in halul asta unii pe altii.
Dar noi, romanii, suntem diferiti de altii. Noi suntem si foarte destepti. Noi putem sa-i smecherim pe toti.

M-a ajuns rusinea, sincer spun. Stau si ma gandesc cum imi pot educa copilul mai bine. Sistemul de invatamant nu ma ajuta, din contra. Nimic nu ma ajuta in acest sens. Si atunci ce ar trebui sa fac?
Muncim ca nebunii ca sa-i facem un viitor. Dar oare o sa aiba un viitor aici?

Hm, ce intrebari tampite imi pun si eu.
Hei! Azi e "traditionala" black friday, draga. Deci pe ei, pe mama lor, la mall! Ce dracu te gandesti la proprietate privata, la invatamant, la sanatate tocmai azi. Hai la mall cu totii!
Hai sa ne luam rahaturi frumos ambalate, la preturi "reduse",
A, nu intelegeti ghilimele? Pai adineauri v-am spus ca nu mai avem sistem de invatamant. Nici matematica nu mai e ce era. La reduceri pretul creste, nu scade! Dar cine mai sta sa faca atatea calcule?!
Happy black friday!
Si la multi ani, mortule, de ziua nationala! Vezi sa nu uiti sa-ti cumperi fasole si ciolan, ca sa-ti urmezi "traditia".
De fapt de ce sa le mai iei? Vezi ca or sa se dea pomeni prin parcuri, du-te si ia-ti de acolo! E totul de-a gata, nu trebuie sa mai muncesti!

miercuri, 27 noiembrie 2013

Azi dimineata

cand am deschis ochii...




 In solar e totul ok pana acum. Sambata va putem livra salata, baby spanac, ceapa verde, usturoi verde ( e pe terminate), ridichi, patrunjel si marar ( ultimele doua in cantitati mici).


marți, 26 noiembrie 2013

De marti seara, amestecate

Iata ca ninge.
Afara, acum, la noi e un pui de viscol. E frig, umezeala si urat. Nu-mi place perioada asta de trecere de la cald la frig, cand e noroi si umezeala. Dar asta-i firea lucrurilor si nu facem tot ce ne place intotdeauna.

In solar am strans ultimele vinete, ultimele gogonele si o parte din ardei. Am reusit sa dam aproape tot, numai gogonele, pentru ca v-au placut, am mai oprit din ele ca sa mai pun o tura in week-endul asta. Iarna-i lunga...
In plus, am sa bag in beci ladite cu gogonele si le voi lasa acolo sa se coaca-n legea lor. Si sper ca in doua sau poate trei saptamani sa mancam rosii. Evident ca nu vor avea gustul de asta vara, dar tot e ceva.
Mai avem de strans ardei capia si grasi, mai sunt destui in solar, trebuie sa ne grabim pentru ca nu vor rezista expusi mult timp la frig si mai avem ghivece cu ardei iuti.
Salata, spanacul, ridichiile rezista eroic pana acum. Normal ca nu vor mai putea rezista daca vremea se va raci mult. Sper ca week-endul asta sa nu fie ultimul cu livari de legume proaspete. Om vedea...

In casa am umplut pervazurile cu ardei iuti. Toti au fructe si sunt infloriti, desi unii au fost atinsi de frig, si-au revenit. Ma bucura atunci cand ii vad la ferestre, imi aduc aminte cat de frumos le statea la toate plantulele mele in solar asta vara.

Pentru sezonul urmator avem planuri mari, anul asta am invatat foarte multe, din toate punctele de vedere si am inceput sa vedem altfel lucrurile.
Nici nu am scos toate vrejurile din solar ca ne gandim la ce va fi si cum vom face si unde vom planta.
Lucian a achizionat un sistem de incalzire, sa-i zic, pentru a incepe sa facem rasaduri mai devreme. Sunt tare curioasa cum va fi, va voi spune si voua atunci cand va fi timpul.

De saptamana viitoare ar trebui sa incep sa lucrez de acasa. Ai mei, de la serviciu, au fost de acord. Pana la urma chiar sunt o norocoasa, desi mi-a ajuns naveta asta groaznica timp de 1 an si jumatate. Zilnic aproape 200 km dus-intors.
Voi salva 3-4 ore pe care le pierdeam zilnic pe drum si asta-i un lucru mare.
Orele astea pe care le voi recupera vor fi numai si numai ale lui Adi. Avem de vorbit, avem de invatat, avem de recuperat multe. Trebuie sa ne punem la punct cateva materii pe care nu le agreaza deloc. Matematica e prima pe lista.

E tarziu si-s obosita si nici nu stiu de ce m-a apucat scrisul la ora asta. Cred ca de la vreme.
Dar o sa ies sa mai fumez o tigara si apoi ...somn de voie. Uf, ce zi a fost si azi!

luni, 25 noiembrie 2013

Sa facem cunostinta: Adi, Iuliana, Lucian, matoancele, cainii si restul lumii noastre

Week-endul care a trecut a fost un week-end aglomerat.
Vineri a fost ziua lui Adi, eu si Lucian ne-am intrecut in torturi, fiecare dintre noi i-am facut cate un tort. A fost remiza, ambele au iesit foarte bune :).

Tot vineri am fost la GAL sa ne interesam de ceva fonduri europene, ce masuri vor aparea si daca ne putem incadra pe undeva. Desi am plecat de acolo fara sa stim cu mult in plus fata de ce stiam noi, am fost placut impresionata de cei care lucreaza acolo. Am intrat in institutie cam incordata, ma asteptam sa fiu primita in stilul caracteristic al functionarilor de la Bucuresti, dar m-am inselat. Cei de acolo au fost foarte amabili, am vazut ca intr-adevar vor sa faca treaba, ne-au explicat multe lucruri si a ramas sa revenim atunci cand vor aparea noi informatii.

Tot in cursul zilei de vineri traficul pe blog a fost super aglomerat ( de fapt, a explodat pur si simplu) si nu imi puteam da seama care era  sursa, ce se intamplase.
Apoi sambata dimineata, la cafea, am vazut ca cei de la Romania Libera au dat drumul la articolul pe care il facusera despre noi in urma cu ceva timp.
Il puteti citi AICI.

Sambata seara ne-am trezit cu un mesaj pe pagina noastra de Facebook de la un reporter al Digi24, ca vor sa vina pe la noi. Am acceptat intr-o doara pentru ca nu credeam ca vor veni.
Dar au venit.
Nu a fost comod, a fost chiar ciudat, am fost un pic stresati si emotionati, dar eu zic ca a iesit bine.
Stiu ca multi sunt curiosi sa ne vada si daca pe Lucian il cunosc cei care ne ajuta cu comenzile saptamanale, pe mine nu cred ca ma cunosc mai mult de cinci persoane.
Asadar...astia suntem noi : AICI puteti vedea filmarea cu noi.
Da, astia suntem noi, niste oameni simpli, dar care au ambitia de a reusi sa faca ceea ce si-au propus.

vineri, 22 noiembrie 2013

Today is the DAY!

La multi ani, puiul nostru drag, azi implinesti 13 ani!
Iti dorim tot ce-i mai bun, sa fii sanatos si sa nu te schimbi, sa fii asa cum esti tu!

Si pentru ca stiu ca-ti place, este una din preferatele tale, dar si pentru ca si noua ne place, dar si pentru ca si voua va place:)

LOUDEEEER!!!!

Niciodata nu e prea devreme pentru rock!
Buna dimineata, dragilor!! Azi e o zi cu totul si cu totul speciala pentru noi!
Si nu uitati : suntem BUNI de CINSTE! Hai sa sarbatorim impreuna!

Multumim!

joi, 21 noiembrie 2013

Povestea uleiului ( sau a numelui lui)

Va ramasesem datoare cu aceasta poveste de mult timp. Cum timpul de afara e cum e, zic ca-i tocmai bine pentru a citi o poveste de viata, o poveste adevarata.
Nu am sa dau numele adevarat al personajului principal, pentru ca mi-a spus ca nu ii place sa iasa in evidenta, este doar un om obisnuit, in plus numele lui are putere si nu e bine sa fie folosit. Bineinteles ca nici n-as indrazni sa nu-i ascult dorinta.
Nu conteaza daca numele lui este un nume romanesc, obisnuit. L-am citat pentru ca am vrut sa vedeti si voi mandria lui de a fi cine este, mandria lui de a fi urmasul stramosilor sai.
Asa ca o sa-i spunem nenea Gheorghe.
Ne intoarcem un pic in timp, pana-n revolutie, cand nenea Gheorghe muncea la o intreprindere. Nu i-a fost nici rau, nici bine, lucrurile mergeau asa cum mergeau atunci.
Dupa revolutie insa lucrurile s-au schimbat. Acea intreprindere a fost cumparata, iar nenea Gheorghe s-a trezit ca munceste la patron. Stim cu totii cum si cine a cumparat acele fabrici atunci in anii 90 (ma rog...si acum e la fel, dar asta e alta discutie).
Dupa un timp, dupa ce si-a dat seama ca patronul lui nu-i om, nenea Gheorghe a hotarat sa plece, sa-si vada de drumul lui : Ma, Iuliana, n-am vrut sa fiu sluga la altu`, am vrut sa fiu stapan la mine-n curte! imi spune el cu patos si mandrie-n glas. Adica de ce trebuia sa-l slujesc p-ala si sa suport ce-am suportat, cand pot sa lucrez pentru copiii mei, pentru femeia mea si pentru mine?!
Tac si nu-l contrazic in nici un fel, nici nu as avea ce sa spun impotriva, iar cuvintele lui mi s-au tiparit adanc in minte.
Asa ca nenea Gheorghe a renuntat la serviciu si s-a apucat de agricultura in modul cel mai serios cu putinta.

Acum, dupa atatia ani, au aproape 150 de capre, au multe hectare de teren pe care le lucreaza cu tractorul lor pana la ultimul centimetru de pamant, muncesc de dimineata pana noaptea si sunt fericiti in lumea pe care ei si-au construit-o. Isi produc absolut tot in gospodaria lor, iar sambata de sambata, atunci cand e sezonul, isi vand branza ramasa in targ ( pentru ca vin multi la poarta lui si i-o cumpara).
Noi asa l-am descoperit, incercand sa ne marim lista de produse cu branza de capra, incercand sa gasim un om serios, de meserie, care sa ne poate furniza branza, dupa cateva vizite la alti ciobani, vizite care s-au lasat cu un gust amar.

Intr-o seara, cand am ajuns foarte tarziu la ei ( sotia lui nenea Gheorghe mereu imi spunea: Nu conteaza cand veniti, acum sunteti ai nostri, de-ai casei! Si la unspe noaptea de veniti, noi tot in picioare cu treaba suntem! De dimineata pana noaptea muncim si tot nu se termina treaba.. ), am stat mai mult timp si mai pe indelete de vorba. Atunci Lucian i-a povestit de noi, i-a povestit ce facem, ce vrem sa facem si ce planuri avem cu el. A tacut mult timp, s-a uitat la noi pe sub spancenele stufoase cu o privire patrunzatoare si parca a reusit sa ne citeasca cu totul.
Intr-un sfarsit a inceput sa vorbeasca. Pe un ton incet si molcom ne-a invatat despre viata la tara, ne-a invatat cum sa ne producem mancarea cat mai ieftin si eficient, ne-a dat sfaturi despre capre ( si m-a cam bosumflat, dar tot vreau!), ne tot intreba cum am ajuns noi acolo si cum de nu avem pe nimeni, nu-i venea sa creada ca am putut sa facem asta.
Ne-a invatat cum putem sa ne producem uleiul si unde sa ne ducem sa-l presam.
Si nenea Gheorghe si sotia lui sunt niste oameni pe cinste! Sunt adevaratii tarani despre care nu se vorbeste nimic.

Imi fac sila cei care ii vad p-aia din fata carciumii ( care da, sunt acolo, sunt betivi si nu muncesc) si ii dau numai pe ei exemplu si generalizeaza, dar pe cei care muncesc, cei care produc, cei care traiesc din agricultura, nu vor ii sa vada, nu vor sa spuna nimic despre ei.

Branza lui nenea Gheorghe, daca e sa te iei dupa preturi, e cea mai scumpa branza din zona noastra. Dar dupa ce am mancat din branza lor, dupa ce l-am vazut pe Adi ca plescaie de placere mancand, dupa ce i-am vazut pe amandoi, dupa ce am vazut capritele, care-s o nebunie de animale atat de frumoase si rasfatate, dupa ce le-am vazut casa, gospodaria, mainile, am considerat ca merita cu varf si indesat.
Iar cei care au cumparat de la noi branza de capra a lui nenea Gheorghe pot confirma cat e de buna, de proaspata, de curata. E branza numai din lapte de capra, nu amestec cum au altii.
Nu te mai saturi mancand.

Pentru ca el ne-a aratat cum si in cel fel putem face uleiul, am hotarat ca numele uleiului nostru sa faca referire la nenea Gheorghe, asta fiind multumita si recunostinta noastra.
Asa ca i-am scurtat numele si apoi am facut o anagrama. Si a iesit...cum a iesit :). Bine, cu rezonanta, bun!

Cam asta e poveste numelui uleiului bucurestenilor mutati la sat.
Sper ca a placut, sper sa trageti niste invataminte, sper sa aveti un exemplu.

Dragii mei,

Nu uitati ca saptamana asta facem cinste! Va asteptam comenzile azi si maine.
M-au amuzat tare mult cei care au dat comenzi pana acum pentru ca nimeni nu si-a cerut bonusul, a trebuit sa trag eu de ei, sa-i indemn sa-si aleaga :).

Baiatul nostru drag si bun face 13 ani, mai oameni buni! Suntem buni de cinste!
Asa ca haideti cu comenzile ca, slava Domnului, avem ce sa va dam!

luni, 18 noiembrie 2013

Dupa week-end ( pe scurt )

Iata ca a trecut si week-end-ul asta si am intrat in a doua jumatate a lui noiembrie. Mai e un pic si vine decembrie cu sarbatorile, traditiile si bucuriile lui. Abia astept :)!


Sambata a trecut cam fara spor, oboseala si stresul si-au cam spus cuvantul in ceea ce ne priveste pe toti trei si nu am prea facut mare branza.


Duminica am pus la punct toata casa, Lucian a mai bibilit plantutele in solar, Adi a inceput meditatiile la matematica, iar pe seara, in sunetul linistitor al trosnetului lemnelor din soba, ne-am rasfatat cu cartofi si dovleci copti in cuptor. Am savurat toti trei aceasta seara linistita, dar si bunatatile pe care le-am facut.


Dupa cum se vede am pus o sigla a celor de la ShoeBox, sunt deja la a saptea editie, iar eu am aflat abia anul asta de ei. Vom participa si noi, bineinteles, ceea ce fac ei e un lucru extraordinar.


In blog am mai adaugat un sheet in care va anuntam ca saptamana asta este una speciala pentru noi si suntem buni de cinste pentru ca flacaul nostru face 13 ani. Inca un an si o sa fie om cu carte ... de identitate :).
Produsele vi le vom darui ( dupa putinta noastra ) cu mare-mare drag. Sunt crescute si ingrijite ca pentru noi, la fel ca toate produsele pe care le-am avut, le avem si le vom avea.


Pentru cei care nu ne cunosc, principiul nostru este : ceea ce faci, ceea ce lasi in urma ta, te reprezinta! 
Iar noua ne place sa ne uitam in ochii oamenilor atunci cand vorbim cu ei si ne place sa vedem ca a ramas ceva bun si frumos in urma noastra.

O alta noutate ar fi ca malaiul si faina au pungute de hartie si etichete frumoase. Cei care nu le-au vazut pe pagina noastra de Facebook, le pot vedea acum.


Iar ziua de ieri, care a fost perfecta dupa standardele mele, nu se putea termina decat cu un apus absolut fabulos.


joi, 14 noiembrie 2013

Multumim Domnului Sabin Gherman

Nu stiu daca cineva din cei care ma citesc urmaresc emisiunile d-lui Gherman de la Look TV/ Transilvania Live. Daca nu o faceti, incepeti s-o faceti.

Intr-o seara, acum ceva timp, "rasfoiam" tv-ul si din intamplare am dat de emisiunea dansului.
De atunci ne-a cam cucerit :) si-l urmarim constant.

Alaltaieri dimineata Lucian i-a lasat un mesaj pe Facebook, mesaj care nici nu credea ca va fi citit, din lipsa de timp liber a d-lui Gherman, daramite sa atraga atentia.
Insa dl Gherman l-a citit, a intrat pe pagina noastra de Facebook, a intrat pe blog si a hotarat sa ne faca cunoscuti pe noi si blogul nostru.

Asa cum spuneam, in seara cu pricina ne-am asezat frumos in canapea si am inceput sa-i urmarim emisiunea.
In momentul in care a inceput sa vorbeasca despre noi, am fost asa socata, incat nu am facut decat un "iiiiii" si mi-am pus mana la gura. Apoi n-am mai miscat, n-am mai respirat, n-am mai gandit.


Daca va intereseaza emisiunea o puteti urmari AICI. Partea despre noi incepe de la minutul 44.

E tare ciudat sa-ti vezi blogul la televizor :). Dar am fost atat de bucurosi ca dl Gherman ne-a inteles si ne-a apreciat munca. Si-i suntem recunoscatori pentru asta.

Multumim inca o data!





Motive de a zambi cu noaptea-n cap ( la tara )

V-am mai povestit eu, in timp, de socul pe care l-am avut cand vedeam dimineata, la sapte jumatate cand plecam spre birou, oameni pe strada, vecinii mei, care zambeau!
 
Dimineata in jurul micului dejun la discutii.

 Eu, oraseanca, bucuresteanca incruntata, mereu cu capsa pusa, careia ii sarea mustarul la orice si la oricine i se parea ca se uita cumva stramb, am ramas socata.
Iar primul gand, cand am vazut primul vecin ca-mi zambea atunci cand ma saluta, a fost ca .... nu e sanatos la cap, ca nu mai sta pe creanga lui.



Dar am intalnit si al doilea vecin care mi-a zambit si al treilea...si am ajuns la concluzia ca eu sunt cea defecta, ca eu vad lucrurile altfel, ca nu toata lumea imi vrea raul, ca am avut si mai am ochii inchisi.

Ceata printre copaci.
 
Avem un vecin, sta pe undeva prin coltul strazii cred, care ne e tare drag, Lucian ii spune Unchiu`. Intr-una din zilele cand eram inca nou-sositi in sat l-a oprit pe Adi, l-a intrebat cine e, de unde e, unde sta si apoi l-a sarutat pe crestetul capului si i-a urat bun sosit.
Pe noi ne saluta zambind, un pic timid, isi ridica mana si o flutura, in acelasi timp dand si din cap. E foarte, foarte simpatic.

In timp am inceput sa vad. Am inceput sa vad si am inceput sa-mi capat abilitatea de a ma bucura la orice lucru simplu in aparenta. Am inceput sa mai las deoparte nervii si dracii. Am inceput sa ma pot calma la vederea unei...buruieni, unui animal sau unei pasari.

Criminalul

Azi dimineata, dupa ce am terminat cu hranitul pasarilor si animalelor, m-am dus in gradina ( care e urata si trista acum ), iar boboceii, tucurasii cum ii alint eu, veneau dupa mine ca niste catelusi.
M-au ajuns, au stat langa mine, m-au asteptat, apoi m-au insotit pe drumul de intoarcere.
Un motiv minunat de a zambi cu noaptea-n cap.


Hoata de papuci


Alt motiv de zambet a fost joaca unei rate cu o frunza de varza, o lua, o baga in ligheanul cu apa si o balacea acolo, apoi o scotea.
Cred ca ajungea la concluzia ca inca nu era indeajuns de curata pentru a o manca, pentru ca iar o baga in apa si-o balacea.



Tonto, cel mai bland si mai fraier dintre motani


Un alt motiv de zambet a fost joaca lui Mairon cu Vulpita la 6 dimineata. Cand am iesit din casa, ei se alergau si se jucau in iarba.






Azi dimineata a fost ceata. O ceata densa si lipicioasa. Nu-mi place ceata, iar pentru un sofer este destul de neplacut sa aiba de a face cu ea.
Totusi azi dimineata m-am simtit bine in ceata din curtea mea. Am vazut si partea frumoasa. Am stat si am ascultat cantecul cocosilor, latratul cainilor si vorbele neintelese ale oamenilor care treceau pe strada.

Si alte motive de a zambi de dimineata la tara sunt rezultatele muncii depuse, rezultatele eforturilor tale, rezultatele zbaterilor tale.

Marar - in curand "pe ecrane"

Patrunjel - in curand "pe ecrane"



Vinete mari si frumoase

Salata crocanta si gustoasa

N-avem nici un merit aici, dl Castravete a iesit el singur, bag de seama ca-i place la noi

Spanac fraged tocmai bun pentru o salata asortata

Rosii care-si retraiesc copilaria

Va asteapta comenzile pentru ca in curand o sa-i duceti dorul.
 Adica sper sa-i duceti dorul si sa nu luati bombele chimice din supermarketuri.
Rosii tomnatice


Gogonele care-si asteapta borcanele

O Rosie care a iesit ca asa vrea ea

Ardei grasi ( foarte harnici au fost )
 

Noul sezon incepe

Ajutorul nostru de nadejde
Un alt motiv de a zambi a fost inainte de a incepe sa sune ceasul.
Azi dimineata, din somn, am auzit un sunet de motor. Am deschis ochii si am ascultat. Unul din vecini isi incalzea tractorul ca sa plece la munca. Am ascultat apoi printre sunetele motorului: cocosii nu canta, ceasul n-a sunat, deci nu e cinci jumatate, mi-am zis.
Apoi am stat si m-am gandit ca la Bucuresti daca indraznea vreunul sa faca zgomot la sapte dimineata faceam ca trenul si toata ziua era stricata.
Dar aici, azi, nu. Nu m-am enervat, nu m-am suparat, nu am bombanit. Omul se pregatea sa plece la munca. Omul avea treaba de facut. Iar eu inca dormeam.
Si...am zambit :). Apoi am auzit ceasul, l-am inchis, apoi am auzit cocosii si m-am dat jos din pat via cafetiera.
A inceput o noua zi ! Ce bine :)!


miercuri, 13 noiembrie 2013

Noutati? Nu prea avem...

...dar noi suntem aici si va producem in continuare legume sanatoase si delicioase. Si nu numai!

Nu-mi plac zilele astea fara soare, ma indeamna la hibernare, iar creierul meu actioneaza in consecinta.
Totusi ne facem planuri pentru viitor. Avem in proiect un nou produs marca "Bucuresteni mutati la sat", dar evident ca nu va voi spune nimic acum. Va las sa fierbeti un pic :). Dar garantam ca o sa fie un produs la fel de gustos si sanatos ca tot ceea ce am scos pana acum.
Asa-i ca sunteti curiosi :)? E bine, ca tot nu va zic nimic.

Animalele si pasarile sunt bine. Desi nu credeam ca gainile se pot ingrasa atat de mult, s-au facut cat niste purcele, tremura pamantul sub ele cand pasesc.
La fel s-au ingrasat cainii si pisicile, cred totusi ca-i din cauza ca vine frigul, cantitatea de mancarea e tot aceeasi ( adica industriala!), dar sunt haiosi asa, o curte plina cu grasi.

Intr-una din seri Lucian a hotarat sa ne faca o surpriza si... a gatit!
Nu a gatit orice, ca nu sta treaba chiar asa...
 A gatit ceva simplu, dar special : vinete prajite!
Pana acum n-am mai mancat asa ceva, recunosc. Vinetele au fost asortate cu o mamaliga ( facuta de mine) si inecate fara mila in mujdei de usturoi ( facut de el, ca si-a luat doctoratul in asa ceva ).

Rezultatul? Cred ca-l banuiti...Ne-am ridicat "patrati" de la masa.


Chiar! Voi cam cat mujdei faceti la o masa? Ca noi facem cu oala :)!
Curiosi? Ie-te!

V-am facut pofta de niste vinete prajite? Mai avem ceva prin solar, care vrea numa` sa trimita un mail scurt.
Pentru ca....sambata venim in Bucuresti!
Lista de preturi e actualizata, cititi-o si daca va place ceva, va asteptam comenzile azi si maine.
Pofta mare, oameni buni!

vineri, 8 noiembrie 2013

Ziua buna se cunoaste de dimineata

Cand a inceput sa rasara Soarele, cand s-a risipit si ultima farama de intuneric, cand Lumina a devenit stapana peste Pamant, mi-am ridicat ochii si am privit pe fereastra dormitorului.





Da, stalpii aia sunt enervanti, dar sa ne nu stricam buna dispozitie din cauza lor. Asa ca ii ignoram.
M-am urcat in masina cu copilul langa mine si in drum spre scoala am verificat temperatura de afara : 3.5 grade.
Frig, Soare, aer curat, senin. Atat de senin ca puteam sa vad pana hat-departe.
Am lasat copilul in fata scolii si am pornit spre birou.
Dar in drum nu m-am putut opri sa nu fac cateva fotografii. Poate ca asa va veti binedispune si voi.




Asa-i ca-i frumos? Asa-i ca va incarcati bateriile?
Si pentru ca e asa o zi frumoasa, pentru ca ne-am incarcat cu energie, mai asteptam si azi pana la ora 15.00 comenzile intarziatilor pentru legumele si borcanaraia noastra.
O zi excelenta, oameni buni! O zi excelenta vom avea azi!

joi, 7 noiembrie 2013

Ceva treaba prin solar

Cand dis-de-dimineata Soarele te saluta in felul asta nu ai cum sa nu te apuci de treaba cu pofta si ravna.


Asa ca incet- incet ne luam la revedere de la plante


Si le multumim pentru roadele bogate pe care ni le-au dat


Salutam si ingrijim pe cele care inca mai vor sa stea cu noi.


Salutam si ingrijim nou sositele ( si-au luat o portie de cenusa)



Multumim pentru roadele bogate plantutelor de sezon


Mai aruncam o privire de ansamblu... buna treaba pana acum!


Asadar, dragilor, va asteptam cu drag sa va faceti cumparaturile de la noi, avem salata proaspata si crocanta, ridichi uriase si putin aite, spanac cu gust de toamna, ceapa falnica si verde, usturoi tocmai bun de un ostropel. Toate putand fi asezonate cu un strop de ulei presat la rece!
Sau poate aveti pofta de o branza cu mamaliga( mamaliga adevarata, cu gust si consistenta, nu grisul ala fiert din comert!). Toate le puteti gasi la noi!
Va asteptam si azi, dragilor, ca sambata venim :)!