Asadar, ca s-o luam de la inceputuri, se da urmatoarea "ecuatie": doi oraseni cam aerieni de felul lor, un marinar guraliv si o IT-sta mutaloaica, se muta la tara si se apuca de legumicultura in ideea ca isi vor face o mica afacere din care sa-si castige doua salarii, fara a avea nici o pregatire in acest domeniu, mai mult de atat, pana pe la o varsta, ei nici macar nu-i placeau plantele.
Isi construiesc un solar de 500mp, mai au si o gradina maricica, asa ca trec la treaba.
Usor de zis, greu de facut :).
In momentul in care au intrat efectiv in paine, s-au aratat urmatoarele aspecte:
- Lucratul pamantului
- habar n-au avut ca perioada propice pentru lucratul pamantului e primavara cand in sol exista apa sau ca ar trebui udat mai intai, lasat sa traga si apoi intrat la maruntit.
- habar n-au avut ca pamantul ca sa produca bine trebuie maruntit si nu ar trebui lasati bolovani; din bolovani nu iese nimic.
- ca o continuare a faptului ca pamantul nu se poate lucra din cauza ca era foarte tare, in primul an ea a ajuns la concluzia ca sapa si cazmaua sunt tare rautacioase. Coada de la cazma are ce are cu capatana ei, iar sapa sare foarte usor din pamantul uscat si se infige fix in laba piciorului.
- buruienile sunt nemuritoare, in schimb plantele cultivate au o viata foarte scurta. Uneori n-au viata deloc. Pur si simplu nu iese nimic din samanta respectiva.
- Seminte, plante, recolte
- cand e gata de plantat rasadul?
- de ce plantele isi avorteaza florile?
- ce mama naibii e chestia aia care mananca plantele?!
- ce-s petele alea pe frunze?? de ce mi se strica rosiile? de ce nu produce fasolea, dovlecelul, castravetele etc, etc, etc? unde a disparut rasadul de salata abia plantat?
- Mana de lucru
Nu am avut si nici nu avem pe nimeni pe langa noi care sa ne ajute la lucrul in solarii si gradina. Nici parinti, nici frati, nici veri, nici nimeni. Suntem noi doi cu mainile din dotarea fiecaruia.
Dupa primul an in care ne-am mutat la tara, an in care am invatat cat de cat cu ce se mananca legumicultura, dupa al doilea an in care am inceput livrarile, din al treilea an, cererea fiind in crestere, volumul de munca a crescut.
In plus, apareau fel si fel de chestii care trebuiau rezolvate urgent, ca la orice gospodarie de oraseni mutati la tara, oraseni care nu prea stiau sa-si gestioneze timpul. Asa ca am hotarat sa aducem unul, doi zilieri in perioadele aglomerate.
Rezultatele, dupa ce se batea palma ca de maine vine la lucru, au fost urmatoarele:
- Cel mai fericit caz, dar si cel mai rar: venea de maine la lucru si statea pana ce acel lucru se termina.
- Venea de maine la lucru, statea in acea zi, dar de poimaine nu il mai vedeai. Evident, nu anunta.
- Venea maine dimineata la poarta, dar cerea mai multi bani decat a cerut ieri. Clar, pleca asa cum a venit.
- Cel mai frecvent caz: nu aparea deloc si nici nu anunta ca nu vine.
- Esenta unei mici afaceri asa cum o vedem noi
Desi pe parcurs au mai fost mici abateri (mici incercari) de la drumul asta, ideea a fost si este: din gospodarie direct in farfurie. Adica, totul sa fie produs in gospodaria noastra, incepand de la samanta, pana la conservele pentru iarna.
Bun, ideea o aveam, trebuia de acum sa incepem sa vindem. Dupa cum se stie, in primul rand trebuie sa ai o idee despre cum sa vinzi si apoi nu poti sa vinzi oricum.
Si atunci devii un one man show, adica tu ordoni, tu executi.
Munca efectiva in aceasta mica afacere:
- cultivarea plantelor cu tot ceea ce inseamna asta: lucrat pamantul, semanat, facut rasaduri, plantat, ingrijit, recoltare seminte etc.
- promovarea produselor si un instrument prin care iti poti vinde produsele, in cazul nostru este magazinul online.
- magazinul este lucrat pe platforma de la Presta, dar pentru functionare trebuie cumva "asamblat". Cam cum e mobila de la Ikea. Asa ca amandoi am invatat sa lucram pe Presta si l-am pus in functionare. Evident, nu e gata inca, mai are scapari, dar functioneaza.
- pentru promovare am avut initial blogul, apoi pagina de facebook, apoi ajungi la concluzia ca ar trebui sa inveti si un program de marketing in care sa trimiti la o saptamana sau doua un newsletter catre clienti.
- vinzi, vinzi, dar trebuie sa o faci legal, ca altfel te leaga astia. Asa ca iti faci un pfa mic. Dupa care automat si inevitabil vine contabilitatea. Nu imi place si n-o sa-mi placa niciodata contabilitatea. La inceput am cautat un contabil pentru conta in partida simpla. Pe care am intrebat, nimeni, dar nimeni nu stia s-o faca. Toti o stiau pe cealalta, nu-mi vine in cap acum denumirea. Asa ca n-am avut incotro, m-am apucat si de contabilitate.
- livrarea comenzilor catre clienti.
- Concluzii, rezultate
Ne pare rau? cea mai frecventa intrebare.Raspunsul este: ne pare rau ca nu am facut acest pas mai devreme.
Domeniul asta este un domeniu foarte frumos. Lucrul cu plantele si pamantul este o munca foarte curata, frumoasa, placuta.
Am invatat foarte, foarte multe lucruri noi, iar unele din ele am ajuns sa le stapanim foarte bine. La unele mai avem de invatat, sigur.
Este o munca in care nu ai timp sa te plictisesti, in care ziua trece pe nesimtite. Iti dai seama ca a venit seara si poate ca in ziua aia nu ai apucat sa mananci, dar cate lucruri ai facut in acea zi! Lucruri care se vad, care raman.
Rezultate? Hm...nu e o munca pentru cei care vor sa se imbogateasca. Nici rapid, nici...niciodata. Dar sunt foarte multe satisfactii. Pe toate planurile.
De cate ori citesc ce scrii ,ma induiosezi grozav!Se simte pasiunea ,se vede vointa,perseverenta,credinta in rezultatul dorit si intelegerea dintre voi! Va felicit ! Spor si sanatate multa va doresc!
RăspundețiȘtergereMultumim tare mult. Simtim si noi sustinerea virtuala care ne face sa mergem mai departe :).
ȘtergereToate cele bune si de la noi.
Buna dimineata, prea frumos, prea bun, prea ca la tara... daca la final dupa ce trageti linie sunteti franti de oboseala dar sanatosi,simtiti bucurie in suflet si satisfactia depaseste insuccesele inseamna ca e bine. O poveste adevarata care poate sa reprezinte un model pentru toti cei care doresc o noua viata. Sa aveti parte de bucuruii si roade bogate si sa impartasiti pe mai departe cu noi din tainele gradinaritului.
RăspundețiȘtergereE bine :). E un mod de viata care ni se potriveste ca o manusa.
ȘtergereSpor si sanatate.
Oho... cat m-am recunoscut... in multe (mai ales in alea cu "habar n-au" :)
RăspundețiȘtergereOricum, ce ati realizat voi mie personal mi se pare minunat! Pozele voastre, unde stau toate aliniate si cuminti (chiar daca tu te juri ca nu-i asa, dar poate esti tu un fotograf foate bun :) )\pozele voastre, zic, pentru mine sunt o oaza de relaxare sufleteasca.
Din suflet va doresc spor in toate, sa va realizati toate planurile (in toate planurile), sa fiti sanatosi sa va cresteti nepotii in curtea voastra frumoasa, cu multe plante sanatoase si cu multe animale fericite.
(PS: mi-ai dat o idee da un articol pe blog: sapa versus cazma. Sper ca nu te sueri :) )
mult spor sa aveti si voi :).
Ștergereabia astept sa citesc articolul
Mustacesc la fiecare nou capitol din experieta voastra. Cam pe toate le regasesc, la partea cu oamenii la munca noi am mai avut surpriza sa vina la prima ora deja bine ametiti, si insistenti ca ei sunt in stare sa munceasca :)). Evident ca la inceput am primit un astfel de vecin care de harnic ce a fost mi-a cosit dafinul, levantica si cam tot ce nu recunostea el ca si planta de cultura. Probabil prin aburii vinului/rachiului toate erau buruieni. Cam asa ne-am invatat lectia si incercam sa facem cat putem de mult cu mainele noastre.
RăspundețiȘtergereSufar in continuare ca nu am suficient timp, ca trebuie sa sustinem din ceva investitiile din gospodarie, si ca serviciul+naveta imi ocupa mai bine de jumatate de zi. Abia astept sa vina ziua aia in care sa ma pot dedica cu totul gradinii si animalutelor, sa fiu cu adevarat libera, ca voi.
Sa fiti sanatosi si sa va mearga din plin si anul aceasta!
Da, am patit-o si noi o data cu unul care era deja terminat de bautura la opt dimineata :).
ȘtergereDaca faci numa` juma de zi, faci bine, zic. Eu cand faceam naveta plecam la 7.30 si ajungeam seara la 20.00.
Inteleg nerabdarea ta, dar in primii ani asta e calea. Trebuie bagati bani si mica ta afacere nu scoate cat ii trebuie.
Sau poate va calificati la niste fonduri?
Si pentru fonduri, trebuie sa ai, nu-ti da nimeni nimic daca nu demonstrezi ca ai si tu ceva. Ne dorim sa incercam un proiect anul asta, pentru a cumpara utilaje. Cand ai animale, costurile cu furajare sunt foarte mari, si daca trebuie sa platesti de cosit, adunat, carat, vii cu bani de acasa :)
ȘtergerePlanul este, ne tinem de el, suntem constienti ca e inceputul e greu, dar nerabdarea mea e mare si in crestere :)