Antidot

Observ, de la un timp, ca oamenilor parca nu le mai ajunge nimic. Nici spatiul, nici internetul, parca nici aerul. Si atunci incep sa arunce cu sageti otravite in stanga si-n dreapta in incercarea de a se scoate in evidenta cat de destepti sunt, cat de experimentati, cat de corecti pot sa fie.
Si nu stiu cum se face ca numai cei falsi, mincinosi, ipocriti si aroganti sunt cu gura mare. Sau poate ca vorba batranilor cu prostii si fudulia se adevereste inca o data.
Am tot citit stiri, ziare, bloguri. Sincer, mi-e sila de ceea ce se intampla acum!
Asa ca zic sa facem o tura prin solar si gradina, sa luam o gura de aer sa ne treaca greata si sa vedem lucruri frumoase si adevarate care sa ne incante ochii si creierii incinsi.

Toamna de acum imi place. E dulce, aromata si cumsecade. Desi plantutele de vara incep sa-si inchida ciclul firesc, datorita soarelui bland viata le e prelungita.

Vinetele mele, desi anul asta nu au facut fructe mari, au rodit bine. Multe au flori si fructe micute. Ele sunt unele din legumele mele preferate, iar anul asta am experimentat retete si conserve noi datorita lor.

Rosiile au fost tare chinuite. Mai sunt inca. Boli, ciuperci, mana, viermi, purici si alte porcarii. Dar sunt niste luptatoare. Au facut fructe si au dat tot ce e mai bun.
Nu-mi voi putea indeplini toate visele cu ele, aveam in cap conserve noi, dar tot e bine si asa. De acum ne gandim ce vom face la anul.

Ardeii, niste dragalasi de-a dreptul, rodesc si infloresc inca. Nu au fructe mari, dar toamna si-a spus cuvantul si aici, aroma si gustul lor sunt excelente.

Ardeii iuti au fost foarte iuti anul asta, au rodit foarte bine, desi startul nu a fost prea stralucit. Am putut face conserve vechi si noi. Inca imi mai dau de treaba pentru ca rodesc in continuare. Iar eu nu pot decat sa ma bucur de asta.

Dupa esecul cu castravetii de vara, am sperante mari la cei de toamna. Sunt infloriti si deja au fructe micute. Imi par si mai sanatosi decat ceilalti.

Busuiocul a fost un succes. Primul an in care mi-a iesit bine. Dimineata, cand intru in solar, ma ia cu ameteli de la mirosul pe care il emana.

Am pregatit deja culturile de toamna, unele-s mai avansate, altele sunt mai incete. In curand sper sa pot rontai o ridiche, dupa cum vad, mult nu mai dureaza si-s gata.

Prin curte si gradina multe nu mai sunt, dar mai am cativa bezmetici de trandafiri infloriti.

Craite africane care-s o splendoare. Toata vara au inflorit si vad ca o fac in continuare.

Cativa dovlecei care infloresc, dar nu se prea grabesc sa faca roade, kale mancate de omizi, fenicul care ma striga sa-i culeg semintele si pamant care-si asteapta seminte pentru culturile timpurii de primavara.

E frig dimineata si seara. Frig bine. Ies aburi din gura la fiecare respiratie. Sigur ca nu mai asteptam inca o vara. Dar pe la pranz soarele prinde putere si atunci ne bucuram de caldura lui cu totii.

Bucurati-va si voi! Chiar e loc pentru toti pe lumea asta!