luni, 10 noiembrie 2014

Noiembrie

Iata ca ne apropiem de jumatatea lui noiembrie, mai e un pic si se termina anul, iar daca ma uit in urma chiar nu-mi dau seama cand a trecut.
Zilele sunt caldute, de la un timp, dar intunecate, cu un cer tare morocanos si cu capsa pusa.

Prin gradina am mai strans cate una-alta, dar avem un peisaj cam monocrom, singurele care-s verzi fiind kalele, numai cele care au scapat de atacul gainilor (kalele au avut un succes nebun la gaini).

Ca tot am ajuns la capitolul pasari, gainile sunt grase si frumoase, imbracate bine cu penajul de iarna.


 De vreo doua zile aud prin curte cotcodaceala specifica ouatului, numai ca ouale nu le gasesc. Se pare ca puicile au inceput sa oua, dar nu in cuibare, ci pe unde le apuca.
Ratele-s la fel de grase si impanate, iar de curand le-a apucat zborul prin curte. De cateva zile tot vedem si auzim suratele lor care pleaca spre meleaguri mai calde si ale noastre imi pare ca au reintrat in agitatie. Adica, iar e la noi ca la aeroport, trebuie sa fii tare atent, altfel iti poti lua lejer una sau doua rate fix in freza.

Din solar am scos aproape tot ce-a fost de vara, bucuria pasarilor care-s tare curioase la tot ce e nou in curte, mormanele de plante le indeamna la scotoceala.

 Dupa scoaterea plantelor, raman in urma legume care-si asteapta locul dupa caz: borcan, congelator sau direct in cratita.




Imi e mila de ele, mai ales ca unele nici nu stiu ca si-au terminat treaba.


Dar ma mai alin cu noile plantute.



















Cainii si matoancele sunt imbracati si ei pentru iarna, sunt grasi ca niste purcei si contrasteaza puternic: cainii sunt murdari si plini de ciulini, iar matoancele sunt foarte curate.

Ma bucur ca, pe langa Mairon, Miti si Aia Mica Alba, Miu a inceput si ea sa prinda soareci. Problema este ca matoancele vor sa vina cu ei in casa, evident ca nu-s primite, dar asa nu apuca sa-i manance, cainii le fura munca fara nici un fel de remuscare.


Exact cum se intampla si-n viata de zi cu zi a oamenilor.
Singurii ramasi nepomeniti sunt trandafirii, care-s rebegiti de frig, dar tot mai au cate un boboc sau doi.


Si cu ocazia asta, am putut constata ca trandafirul alb, pe care in vara il credeam de dulceata si de soi vechi, e un superb... maces :).

Deci zicala batranilor "cat traieste, omu`-nvata" se adevereste inca o data. Uite cum am mai invatat ceva :).

8 comentarii:

  1. O curte de oameni gospodari e frumoasa in orice anotimp. Sa aveti spor in tot ce faceti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Corect! Nu e si cazul nostru, la noi e haos dupa cum se vede-n poze :)

      Ștergere
  2. Bun e si macesul :) Fructele merg de minune la ceai.

    RăspundețiȘtergere
  3. O placere, ca de fiecare data, trecerea pe aici.

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunate sunt orataniile toate,insa ratele ...shooting photo ori podium de premiere?

    RăspundețiȘtergere