vineri, 25 aprilie 2014

Raspuns. Plus ceva vesti.

Ieri a trebuit sa ajung in Bucuresti, timp de stat pe blog si facebook n-a fost, dar am vazut aseara cate reactii au starnit articolele si filmarea despre noi.
Ela, o prietena tare draga ( si a se citi prieten in adevaratul sens al cuvantului ) a hotarat sa iasa din carapacea ei si sa raspunda celor care au comentat fel si fel de tampenii si rautati.
Draga mea, iti multumesc mult, dar fa ca mine: priveste partea plina a paharului. Ai vazut cat de multi erau cei care ne-au incurajat si felicitat? Mult mai multi decat ceilalti. Asta e un semn bun! E un semn ca romanii vor sa munceasca ei pentru ei! E un semn ca romanii incep sa nu mai accepte statutul de sclav si incep sa caute solutii. Ceilalti vor fi tarati de curent, cativa probabil ca vor reusi sa se redreseze din mers si vor urma curentul, restul vor ramane pe margine.
Dar eu iti multumesc tare mult pentru ceea ce ai facut, ai reusit sa ma si amuzi numai inchipuindu-mi mutrita ta enervata :).
Ieri a fost o zi din aia in care nu ai timp nici sa mori! Si ca de obicei dupa o zi plina de agitatie, ma trezesc inaintea cocosilor ( sic!), in plus am si ceva inspiratie la scris.
Bucurestiul l-am regasit la fel de aglomerat, plin de balti si gropi, cu aceleasi zgomote puternice si aceeasi oameni ingandurati.
Am ajuns acasa seara, pe la opt, iar drumul de intoarcere mi-a prins bine. Era liber, era racoare bine, nu mai ploua, deci s-a creat unul din acele momente in care eram eu cu mine si m-am putut gandi la multe lucruri.
Am intrat seara in sat, unde nu era nici tipenie de om, am parcat masina in fata curtii si m-am dat jos sa-mi deschid portile mari.
Un Mairon suparat, care statea lungit cu botul pe labe, m-a vazut, s-a inseninat, a scos un fel de chiot de bucurie si a venit in goana spre mine.
Am deschis poarta mica si incercam sa ma strecor incet prin ea, astfel incat sa evit contactul cu niste laboante mari si murdare de noroi, spunandu-i pe un ton mai rastit:
- Sa nu sari! Sa nu indraznesti! Nu sari! Ma, n-auzi?! Stai...
Apoi a fost prea tarziu, m-am trezit lipita de porti si cu un cateloi inalt cat mine, care statea in doua labe si pe care il durea fix in varful cozii de hainele mele bune.
Dupa care nu mi-a mai pasat de ele, dragostea, bucuria si dorul lui m-au inmuiat, l-am luat in brate si ne-am dragalit, apoi a venit si Ursu, chiar si Piston, care e mai retinut din fire. Miorlaituri infometate nu au intarziat sa se faca auzite si am vazut cardul de matoance care veneau spre mine cu cozile pe post de catarg. Chiar si cei doi ratoi mai tineri, care inca erau prin curte, m-au sasait in semn de salut.
Dupa ce am reusit sa merg, sa deschid portile si sa bag masina in curte, am intrat in solar unde Lucian era pe cale sa incheie ziua de munca, pentru ca treaba, asa cum suparat mi-a spus, nu o terminase inca. Din pacate, ziua e prea scurta.
In scurt timp a venit si Adi in solar si nerabdator ma chema in casa sa-mi arate ceea ce a scris. Baiatul meu s-a apucat sa scrie :). Mi-a placut, l-am incurajat si-l voi sustine.
Astazi iar o sa fie o zi la fel de aglomerata, pregatim comenzile pentru maine, in plus mai avem de lucru foarte mult in solar.
Ieri Lucian a semanat salata, rucola, spanac pentru rasad, care vor fi plantate in gradina si ceva ridichi.
De saptamana viitoare, mai precis de miercuri, incepem livrarea rasadurilor de rosii puse la comanda. Putem sa livram ardeii si vinetele, dar sunt inca micute. Vremea asta ne tine pe loc, iar plantutele sufera din lipsa soarelui. Tot saptamana viitoare sper sa reusim sa punem si noi la loc definitiv rosiile noastre, ca deja o cer cu disperare :)


Pana atunci va mai asteptam comenzile si azi pana pe la 14.00, maine livram.
Sa aveti un week-end cu soare, oameni buni!

19 comentarii:

  1. Vezi tu... Lumea - nu toti, dar na mănâncă limba sa generalizez - fuge de munca fizica, de necunoscut, de rural, de gura lumii, de prejudecăti. Chiar si atunci cand unora le sunt buzunarele falfainde, chiar si atunci cand ziua de maine e un mister, prefera sa fie catalogati "domni". Chiar si tăranii din tata în fiu - ca doar la magazinele din sat găsesti de toate... O alocatie, un somaj, un minim pe economie suplinesc munca. Iar daca nu... Capsunile altora înlocuiesc un potential spirit de mic întreprinzător si povara responsabilitatii de autosustinere. Trebuie sa recunosc ca grijile si spaimele de a incepe ceva, o viata noua, o afacere pe cont propriu sunt mari. Dar cred ca si rezultatele merita asumarea. Nu e usor, dar se poate. Insa atunci cand prejudecătile domina ratiunea nu prea mai e nimic de facut. Asa ca jos pălăria in fata voastră si a tuturor celor ca voi. Ce folos sa fii "domn" daca simti, stii ca viata e oarescum goală ? E loc si cinste atat pt domnie cat si pt mâini muncite, cata vreme sufletul ti-e plin si ai zâmbet in privire... Dar greu de inteles pt unii. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E normal sa ai griji si spaime atunci cand vrei sa faci ceva pe cont propriu. Altfel, cred ca cineva nu ar mai fi pe creaga lui.
      Asa cum ai spus, toti, dar absolut toti zic: Da, ma, e frumos, dar e munca.
      Pai normal ca e munca! Nimic nu-ti pica din cer in poala! Fara sa pui osul la treaba, in general, nu realizezi ceva.
      Ai dreptate in tot ce ai spus.
      Jos palaria si in fata voastra :)!

      Ștergere
  2. Iuliana, am vrut sa comentez mai demult, v-am vazut la "gradina Danei" dar am avut probleme cu contul de wordpress, nu m-a recunoscut.
    Da, v-am vazut in filmarea de anul trecut, cred, ca nu erau imagini de anul asta din solar pe care le stiu. S-a mai dat alta filmare cu voi? Unde? Nu ai youtube cu ea?
    Eu va doresc toate cele bune, reusite in continuare si la multi ani!
    In viata conteaza doar gandurile bune trimise de lume catre noi. Cele bune sa se-adune! :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba filmarea a fost de anul asta, dar emisiunea s-a dat mult dupa aceea.
      A doua filmare a fost a celor de la Digi24 si o poti gasi aici: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Doi+bucuresteni+s-au+mutat+la+tara+si+au+inceput+o+afacere+cu+pr

      Numai bine va dorim si noi :)

      Ștergere
  3. Minunante rasadurile de rosii si viguroase! Incercam sa le compar cu ale mele care sunt crescute la geam si nu prea incape comparatie :) Si soiul determina aspectul ce-i drept, am si eu cateva care se apropie. Lipsa soarelui este o problema pentru toti. Numai bine si roade bogate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cele din poza sunt buzoiencele. Cele mai duduloate :).

      Numai bine si de la noi :)

      Ștergere
  4. Cartitori pe margine vor fi intotdeauna. Noroc ca voi stiti asta deja si nu mai puneti la suflet. Sper!
    In sfarsit, te-am vazut! Era culmea sa nu te lasi filmata! :))
    Sa aveti spor si sa va vedeti de drum! Cainii latra....

    Va imbratisez cu mult drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu punem la suflet decat ce merita. Apreciez criticile facute la obiect, dar n-a fost cazul acum.
      In fine, vorba ta cu cainii, chiar nu conteaza.

      Si noi te imbratisam :)

      Ștergere
  5. Buna ziua.
    Din spatele monitorului e simplu sa critici, mai greu e sa pui pe picioare o treaba serioasa care necesita, pe langa o sumedenie de cunostinte teoretice, si multa munca, facuta la timp si de calitate.
    Cu plantele nu merge ca la stalpii de gard, i-ai plantat si acolo raman, Daca nu le oferi cele necesare si nu le bibilesti ca pe copii s-ar putea sa-ti fi irosit primavara degeaba dar, voi sunteti o familie minunata, cu mult curaj, plini de pasiune si daruire care ati reusit sa demonstrati ca se poate trai si altfel, decat din critica.
    Dupa gluma din Decembrie, toata lumea-i priceputa, nimeni nu mai are rabdare sa vada si sa asculte ceva pana la capat dar isi da cu " presupusa" chiar daca e "habarnist" si uite asa, in loc sa facem ce ziceau taxatoarele mai de mult " avansati inainte", noi avansam inapoi ca biletul dat din mana-n mana "pana-n fund la taxatoare".
    Pentru ceea ce faceti si cum ati inteles sa puneti pe picioare o afacere si inca una sanatoasa aveti toata stima si admiratia mea. Iar despre carcotasi - numai de bine.
    O zi minunata plina de spor si roade bogate.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multi si-ar dori sa aiba ce aveti voi, dar nu pot avea, de aceea devin rai si invidiosi, iar acesti oameni, trebuiesc ignorati. Voi vedeti-va de viata frumoasa si linistita (linistita in sensul acela ...intelegi tu, linistea aia pe care numai la sat o gasesti) pe care o aveti si nu dati importanta nimicurilor..
    In alta ordine de idei, ce bine arata rasadurile de rosii, atat de viguroase. Noi ne-am chinuit cu ele pe o veranda unde nu prea este lumina si sunt cam anemice dar or sa-si revina afara, in pamant, deja am pus o parte din ele in gradina. Te pup, Dana B.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era soare afara si se vede bucuria lor. Saracele, mi-e tare mila de ele, chiar sufera in lipsa soarelui.
      Dar, vorba ta, imediat ce le-ai pus in pamant isi dau drumu` la crestere.

      Te pup :)

      Ștergere
  7. Iuliana, gura lumii.... sloboda....
    Fiica mea are o vorba " niste frustrati" . Cine stie ce ii chinuie pe ei si vor sa-si demonstreze ca altii au probleme si mai mari... (Nu am vazut comentariile, ca nu prea am timp de stat pe net, dar mai bine ca nu el-am vazut :)) )
    In alta ordine de idei...comparatie intre rasadurile puse de mine si ale voastre nu pot face. Ale mele au crescut mari-mari. Lumina au avut suficienta, dar cred ca au avut si foarte multa caldura. Au crescut... Cred ca au 30 cm de la pamant :)) nu stiu cum le voi pune in gradina....
    Dar nu sunt foarte ingrijorata, ca ati stiut voi sa aveti grija cum trebuie de alte rasaduri ale mele. Motiv pentru care va multumesc din suflet.

    Sunteti cei mai tari! (v-am mai spus asta?? :)) )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer ma asteptam la mai multi :)). A fost o surpriza frumoasa.

      30cm, a? Esti tare! Trebuie puse urgent.
      Duminica seara sper sa am timp sa trimit mail-urile cu rasadurile, sa stabilim ce si cum. ca-s maricele de acum, exact asta e timpul lor de pus.
      De o mai da si soarele un pic, o sa fim fericiti si noi si ele :)

      Multumim,

      Ștergere
    2. Nu pot fi puse acum in gradina pentru ca pamantul e ud rau... Am ascultat prognoza... Cred ca prin iulie o sa pot eu intra in gradina...

      Ștergere
  8. buna dimineata:)
    http://gradinavisata.wordpress.com/2014/04/26/a-inflorit-glicina/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata :)

      Mersi ca m-ai atentionat, nu vazusem :)

      Ștergere
  9. Regret din toata inima ca nu am vazut reportajul cu voi dar sunt convinsa ca a iesit bine. Sunteti deosebiti si inimosi - nu avea cum sa iasa altfel decat bine.
    Cat despre cei care simt nevoia sa comenteze ...e o vorba neaosa din batrani : "Cainii latra, caravana trece!" Sa fiti voi sanatosi si sa va vedeti mai departe visul implinit! Cata vreme va sade zambetul pe buze si mancarea are gust si savoare, cata vreme familia voastra are privilegiul de a trai si nu de a vietui, restul faca si bubite pe limba de la atatea comentarii ca nu mai conteaza.
    Cat despre cei de la sat - am observat un lucru - de cand am cumparat casuta de la sat - eu oraseanca nascuta si crescuta cu fundul pe asfalt - am inviat ! Si pana in clipa in care am reusit sa inteleg ca toata bucata de 1600 de mp e A MEA ! - am vietuit - dar nu am trait mai deloc! Cine nu stie cum este sa iti iubesti atata de tare bucata de pamant incat sa te gandesti la ea cu zambetul pe buze cand esti departe, sa o muncesti cu hotarare si sa respiri soarele si ploaia si gerul si vantul in acelasi ritm cu bucata ta de pamant...inca nu stie ce e viata adevarata. Nu degeaba spune un proverb romanesc ca devii om intreg abia dupa ce ridici o casa, plantezi un pom si faci un copil. Sa zicem ca uneori s-ar mai putea inversa target-urile dar esenta e cat se poate de reala. Va doresc din toata inima sa fiti sanatosi si sa va iubiti mult pana in veacul veacurilor ! Si ca o pecete de taranca adevarata ( ca bunica din partea mamei a venit cu bunicul de tanara in oras dar a tanjit toata viata ei dupa ceea ce a lasat la sat ! ) o sa mai adaug doar atata : Amin.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu m-au deranjat atat de tare, mai mult m-au incantat ceilalti care erau mult mai multi. Se vede ca oamenii incep sa-si puna intrebari, incep sa caute solutii. Si ma bucura foarte mult lucrul asta. Trebuie sa incepem sa producem, sa nu mai fim piata altora de desfacere ( si inca una second-hand, ca doar la noi se aduc ce refuza altii).
      Ma bucur mult pentru tine si pt bucatica ta de pamant, nu puteam sa descriu mai bine sentimentul :). Ma bucur pt munca pe care o faci acolo, pt recolte, pt satisfactiile tale :).
      Si te felicit din toata inima :)!
      Multumesc mult pt cuvintele frumoase!

      Ștergere