Inceput de sezon 2016

Ei, da! E ianuarie, a nins, a fost ger, la ora asta ploua de rupe, dar lucrurile astea nu conteaza pentru gradinarii pasionati. Ianuarie e o luna perfecta pentru planificarea gradinii, pentru inspectia, inventarul si achizitia semintelor, pentru evaluarea soiurilor cultivate in anii trecuti, pentru facut planuri in solar si gradina (planuri care vor fi modificate pe parcurs, evident, dar avem nevoie de un punct de pornire).
Recunosc, sunt vinovata! Din decembrie incepu mancarimea de degete si pipaitul semintelor, iar in ianuarie se acutiza treaba, asa ca am dat startul pentru 2016, ca nu mai pot!
Incep cu cele mai fitoase, nesuferite si mofturoase plante ale caror sclavi suntem cu totii, neputand rezista nimeni in fata gustului, parfumului, culorilor si (de ce nu?) provocarilor gradinaresti la care ne supun: rosiile!

Na! sa va mai ploua si voua-n gura, ca eu facui balta-n tastatura cat am cautat poze in arhiva.

De-a lungul acestor cativa ani am cultivat nenumarate soiuri de rosii si in mod sigur vom continua lucrul asta, intru gasirea celor mai bune soiuri. Ce ne intereseaza la un soi de tomate? In primul rand gustul, apoi aclimatizarea si productivitatea. Nu vrem o rosie seaca, fara gust, fara zeama si cu o piele tare si tabacita de n-o pot manca nici gainile.
Din soiurile mai vechi pe care le cultivam si-au castigat un loc in preferintele noastre:
Inima de bou - soiul ala vechi, nu ceea ce gasiti in comertul socialist la plic de 1.99 lei.

Printre ultimele Inima de bou rosii, roz si albe culese anul trecut spre sfarsitul lui octombrie

Anul trecut am cultivat mai multe soiuri care au culori diferite: rosu, roz, alb, galben.

Vor ramane toate, le vom cultiva si anul asta.

Azoychka si Orange Banana - soiuri heirloom
Minunate soiuri! Sunt printre preferate, mie placandu-mi rosiile mai acide, mai acrisoare, deci raman.

Orange Banana

Azoychka

Mari de Prahova
Soi vechi romanesc si raman la parerea ca toate soiurile "Mari de..." Dambovita, Prahova, Gorgova, Fagaras, Suceava, Cluj etc sunt inrudite si-s pornite din acelasi soi care a suferit unele modificari genetice naturale de-a lungul anilor in care a fost cultivat in zonele respective.

Raman si cele de DB, Gorgova, Suceava, Cluj.





Trecem la "verzituri" :). Aunt Ruby`s German Green si Green Zebra - soiuri heirloom

Aunt Ruby`s

Green Zebra - cele mici, verzi-galbui si vargate; Aunt Ruby`s - cele verzi mai mari; Paul Robeson - cele negre

Brandywine - rosii, roz, negre si galbene - soiuri heirloom

Astea-s niste rosii care nu ar trebui sa lipseasca din nici o gradina si din nici o salata. Atat zic despre ele!
Adica, nu! Mai zic ceva. Stiti voi cum e un sandvis facut dintr-o felie de paine de casa, una de branza proaspata de capra si o felie groasa de Brandy de ce culoare s-o nimeri? Mama, mama... Nu-ti mai trebuie nimic altceva!

Paul Robeson si Black Krim - doua soiuri heirloom la care nu vom renunta vreodata.

Black Krim in prim plan

Paul Robeson

Old German si Pineapple - doua soiuri heirloom perfecte.
Gust desavarsit, parfumate, zemoase, frumoase, piele subtire, productie foarte buna.

Inchei capitolul rosii mari cu specificatia ca vor mai fi soiuri plantate anul asta, soiuri care trec la capitolul "surprize pentru toti".

Cherry-uri.

Cherry-uri am cultivat si vom mai cultiva anul asta o groaza de soiuri: para galbene si rosii, rotunde rosii, roz, galbene, albe, portocalii, negre - Tigerella, Black Plum, Blueberry, Kumato etc.
Singurul soi la care vom renunta pentru ca desi fructifica foarte-foarte bine, are un gust oribil, este Green Grape.

Marele perdant al anului trecut:

San Marzano!
Pur si simplu am uitat de el si asa s-a ales praful de planurile mele de a face rosii uscate la soare, plus ca am plans cu lacrimi de crocodil cand mi-am facut bulioanele in vara. In fine, anul asta nu se va mai intampla, indiferent de ce lucruri vor mai apare sa ne strice armonia.
Inchei capitolul rosii in 2016. Vor urma alte articole cu restul de legume pe care le vom cultiva anul asta.
Nu uitati! Diversitatea este foarte buna, din toate punctele de vedere :).

Ne asteapta un an fabulos in care sper ca vom incerca cu totii sa avem gradini cat mai frumos colorate, diversificate si cu roade pe masura! Spor in toate!

De sezon

 

Inceput de... inceput :)

Uite ca au trecut si ultimele zile ale lui 2015, cam in acelasi ritm pe care l-au avut tot anul: pe repede inainte.

 Am avut niste sarbatori frumoase si linistite, insotite de vechiul nostru pom pe care am reusit sa-l impodobesc inainte de Craciun. Mi s-a parut a fi o realizare, caci nu credeam ca voi reusi lucrul asta prin agitatia pregatirii comenzilor din ultimele zile ale anului.


De fapt, tot anul a fost asa. Lucruri mici, marunte, la care tin mult pentru ca imi aduc o mare bucurie de fiecare data si pe care nu credeam ca le voi putea indeplini, am reusit sa le indeplinesc prin agitatia zilnica.
Un fel de atingere si depasire a limitei pe care credeam ca o stiu. Ceea ce-i un lucru bun, in final.


Da, asta a fost caracteristica principala a anului trecut: atunci cand credeam ca gata, asta e! asta mi-e limita si mai departe nu mai pot continua, am constatat ca daca am curajul si curiozitatea de a merge mai departe, ating noi si noi limite si sunt in stare sa fac lucruri nebanuite de mine.


 

O alta caracteristica a anului ce-a trecut a fost continuarea regasirii bucuriei in lucrurile simple: joaca animalelor, zborul unei pasari, vederea gargaritelor, inflorirea unei plante, rasaritul si apusul soarelui etc. Poate par cuvinte mari si lucruri mici, dar nu sunt. Si nu pot explica mai mult de atat.

 Si cu asemenea cunoastere, cu asemenea experiente, vad altfel anul ce-a sosit si am alte asteptari de la el.


 Pana-n Anul Nou am primit colindatori, din ce in ce mai putini si cu colinde din ce in ce mai scurte.

Chiar i-am pus pe unii sa o ia de la capat cu cantecul si sa colinde asa cum trebuie.
:) m-au ascultat fara tragere de inima, cu gandul la recompensa probabil, dar eu m-am bucurat si mi-am adus aminte de baietii care veneau cu colindul la Bolintin si care faceau sa zbarnaie geamurile cu pocnetele lor de bici.

2016 ne-a gasit numai pe noi acasa, copiloiul din dotare prinde aripi si nu avem in gand a i le taia, desi e un pic ciudat.
Sigur cei care au trecut prin asta inteleg despre ce-i vorba.
Dar indiferent de ceea ce simtim noi, el trebuie sa-si ia avantul necesar pentru minunatiile care il asteapta.



 Ne-am petrecut linistit, am ras si-am glumit, ne-am bucurat de fiecare clipa, atata timp cat am putut tine ochii deschisi. Oboseala si-a spus cuvantul destul de devreme.
Si-n jurul nostru la fel a parut a fi. Linistea s-a coborat peste sat, dupa artificiile de la miezul noptii. Parca toti am vrut anul asta sa fim mai linistiti, mai aproape de cei dragi, sa incercam si sa reusim sa ne bucuram de ceea ce avem, sa apreciem cu adevarat ceea ce avem. Sau poate e numai o perceptie gresita de-a mea.

 

In prima zi a noului an am facut ceea ce am dori sa facem tot anul. Unii dintre noi au mai si atipit, incalziti putin de caldura soarelui cu dinti.
Ne-am plimbat printre plantele destul de zgribulite si ciufulite din cauza gerului, dar am avut bucuria de a vedea ca-si revin pe masura ce soarele devine mai puternic si se incalzeste.

Apoi am inceput sa ne facem planuri despre culturile viitoare, am stabilit locul unde vom face rasadnita, ce si cum vom semana, ce plante vom avea, cate rasaduri facem, ce plantam aici, ce plantam acolo.

 Mai mult ca sigur ca unele planuri vor fi date peste cap de lucruri neprevazute, dar la urma urmei viata ar fi chiar plictisitoare fara asa ceva :).

Astazi avem in gand sa intram in solarii, sa ingrijim putin plantele, dar si sa mai plantam in locurile deja pregatite.

Asta daca ne-o lasa vremea , daca s-o mai domoli gerul si o mai apare putin soarele.
Daca nu, si maine este o zi, pana acum suntem in grafic.

Da, avem planuri mari cu 2016. Ne asteapta un an super frumos, cu multe experiente noi, cu multe emotii si, sper, multe-multe invataminte.  Ceea ce va dorim si voua :)!