joi, 22 ianuarie 2015

Chestii de sezon

Ii vreme mohorata, nici iarna, nici primavara, e aceeasi chestie care a fost in noiembrie. O ceata continua si o vreme de dormit non-stop.
Dar, asa cum e, natura nu ne lasa sa dormim pentru ca-i timp de pus seminte, ingrijit plantute noi si mici, ajutat ratele sa scape de ratoi. Caci da, intrara in sezon.
Si iar e la noi o romanta continua, asa cum numai ratele stiu sa faca, adica o alergatura si-o tropaiala vartoasa, cat ii ziua de lunga, insotita de chiote ragusite atunci cand rata-i prinsa.

Dar unele s-au smecherit si au inceput a imita gainile, se ajuta cu aripile si cumva se catara, greoaie si cracanate, sus pe lemne, pe gard sau pe unde le vine. S-apoi se uita-n jos, mandre si pline de ele,  la ratoii enervati si sasaitori.
In curand o sa le apuce zburatul, iar mersul prin curte va fi o aventura atunci cand iti trece pe langa ureche o rata super incantata ca zboara.
Prin solar e totul bine, semintele au inceput a germina incetisor si negrabite, absolut nepasatoare la nerabdarea unora de a le vedea cum cresc.

Ceapa verde creste si ea incet-incetisor, revigorata de vremea asta un pic calduta. Are varfurile ciupite de ger, dar ii dau alte frunzulite noi si-i rearanjeaza "look-ul" ei de mandra ceapa verde primavaratica.

Spanacul, atat de asteptat, nu se lasa mai prejos de restul verdeturilor si creste in acelasi ritm negrabit si nepasator.


Ziua imi pare ca s-a mai lungit o tara, facem foc dar numai seara, peste zi nu e nevoie ( ori suntem prin solar, ori nu e necesar, ca-i destul de cald).
Desi e cald peste zi, matoancele vor tot in casa, intra ca hotomanele in urma mea, nevazute, neauzite, lasand in urma labute colorate pe parchet, spre disperarea unora.
Cainii cei tineri se joaca si se harjonesc, ai batrani dorm cam intr-una, cu scurte pauze de servit masa, apoi dorm iara sau Ursu latra la lucruri numai de el stiute si auzite, caci noi nu vedem si auzim pe nimeni atunci cand el latra.
Gainile sunt grase si oua bine, s-au format grupuri-grupuri, sefia lui Vulturica se pare ca e pe sfarsite, dar inca-i ascultat. Recent am auzit o caricatura de cucurigit prin curte, iar cand m-am dus curioasa la pasari sa vad care e inculpatul, am descoperit o pasare pe care o credeam o gaina slaba, lunga si zaluda, inca neformata, ca-i de fapt cocos. Curioasa aratare, cu picioare lungi, cu pene lungi de-a lungul picioarelor si de culoare gri. Deh, cat traim, invatam.
Noi peste zi ne facem de lucru in solar, eu ma cert cu matoance obraznice, cu ratoi zgubilitici, dupa cum ziceam, cu Mairon care e din cale afara de neascultator ( adica pe mine nu ma asculta, la Lucian nu comenteaza), dar care vine si se lipeste de mine atunci cand i se face foame, cu Ureche, care cred ca in alta viata a fost porc, altfel nu-mi inchipui placerea pe care o are de a se tavali in noroi.
Desi m-a apucat cam devreme anul asta, declar ferm ca m-am saturat de frig si vreau sa vina primavara.

4 comentarii:

  1. Buna seara. de acord cu propunerea ta, sa vina primavara. Dupa cum arata imaginile din solar nu-i prea departe, astazi am vazut primii ghiocei infloriti in fata blocului asa ca sperantele noastre se pot materializa. O seara linistita.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce bine arata spanacul si ce bun este! Mai am o caserola astazi si apoi il astept pe Lucian cu urmatoarea tura. :)
    Sporuri mari si un sfarsit de saptamana cu soarrreeeee! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca iti place :)
      Sigur ca vine Lucian miercuri la tine cu toate cele :)

      Ștergere