Review 2015 - atentie! articol lung :)

Eiii, uite cum ne apropiem de sfarsitul anului asta. Un an descreierat de-a dreptul, un an care a trecut cu o viteza incredibila, un an in care timpul liber a fost inexistent, iar plictiseala a fost asa...o chestie trecuta, veche si uitata.
A fost un an bun si rau, un an al extremelor, un an fara compromisuri. Ce-a fost bun, a fost extrem de bun, iar ce-a fost rau, a fost foarte rau. Bine ca n-au fost multe rele :).
Dar nu voi vorbi despre asta, ci voi vorbi de plantele din acest an si de lucrurile noi pe care le-am facut.
Dupa un 2014 absolut malefic in privinta vremii si plantelor, nu voi ascunde ca am intrat in 2015 destul de tufliti si ingrijorati pe de o parte, dar indarjiti si dornici de rezultate pe de alta parte, singura mea dorinta pentru 2015 fiind ca anul sa aiba toate anotimpurile la locul lor.
Si iata ca a venit ianuarie 2015 cu zapada si cu o iarna cat de cat adevarata, cu ceva ger si cu plante care se descurcau si ele asa cum puteau, dar destul de amabile sa ne dea salatele asortate de verdeturi.

De data asta am fost mai harnici (sau experienta incepea sa-si spuna cuvantul) si in a doua parte a lunii am avut rasadnita gata si primele seminte de rosii semanate.

Evident, in februarie am avut bucuria sa vedem...

...primele firisoare de rosii, primele bucurii din noua aventura.
 Iar spre sfarsitul lunii, lundu-ma dupa unele semne, deja aveam banuieli ca va fi un an bun.

Si iata cum repejor-repejor a venit si martie cu temperaturi caldute, cu plante frumoase si sanatoase.

Cu repicat si semanat, cu multe sperante si griji in privinta lor.

Iar spre sfarsitul lunii solarul era verde tot, cu multe plante gata de cules, cu alte plante abia mutate la locul definitiv si cu o curte vraiste, dar plina de flori de primavara.
In aprilie mi-am implinit ambitia si in ziua de opt a lunii am plantat primele cateva sute de fire de rosii.

Solarul era o splendoare, in curte era plin de flori si intentionam sa incepem treaba si-n gradina.

Intentionam, dar n-am mai apucat pentru ca am pornit o alta treaba.
 

Treaba care a durat mult, au fost multe greutati si de data asta chiar imi doream sa ploua sa rupa, pamantul era beton armat.
Asa ca nici in mai nu am facut nimic in gradina. In sensul plantatului, adica.

 In schimb, in primul solar totul era bine.

Evident ca binele asta a cerut ceva sacrificii de gen pus rasaduri la unsprezece noaptea la lumina becurilor, dar pe care le-am acceptat si nici nu le-am simtit foarte bine, tot ce conta era calendarul plantelor si faptul ca trebuia sa scoatem rosiile cat mai devreme.
Si iata ca am ajuns in iunie (uf, iunie!), inceputul celei mai mari placeri si satisfactii intr-ale gradinaritului.
In solarul mare aveam rezultate bune, primele doua etaje ale rosiilor gemeau de rod, deja mancam castraveti, aparusera ardeii, pepenii si vinetele.

 In prima parte a lunii au aparut primele rosii parguite, dar si primii purici rosii extrem de infometati.

 Iar in cel nou lucrurile stateau cam asa.

Apoi, spre sfarsitul lunii, au inceput sa apara problemele din cauza secetei. Se termina apa in put, nu am avut suficienta pentru irigari, iar etajele trei si patru de la rosii au avortat complet. De atunci ne gandeam ca va urma o perioada in care nu vor fi asa multe rosii.
Tot luna aceasta am reusit sa plantam cate ceva in gradina.

In a doua parte a lui iunie am mancat primele rosii si am inceput primele livrari :).

 Tot atunci a aparut prima invazie de omizi. A doua a aparut in iulie si a decimat la propriu pomii.























Dar s-a dus si iunie si am intrat in iulie, apoi august si septembrie cu emotii si bucurii, cu problemele cu apa, cu omizile care au atacat o multime de rosii, ardei si chiar si vinete, plus alte probleme adiacente. Cu toate astea au venit cu abundenta, cu facut conserve multe, aproape zilnic (incepeam la 5-6 dimineata sau ma apuca 11-12 noaptea cu ele), cu ingrijit si observat fiecare planta, fiecare fruct.

Lucruri care la final au dat roade si au fost chiar bune.

 In iulie si august am semanat salata, spanac si alte verdeturi de toamna, dar din cauza caldurii semintele nu au germinat.
Asa ca am reluat operatiile in septembrie, eram in intarziere, dar de data asta a fost un succes.

 I-a venit randul si lui octombrie, luna la fel de nebuna ca restul, dar care mi-a placut in mod deosebit. Toate anotimpurile s-au perindat in luna asta si cam toate legumele si verdeturile de peste an le-am avut.

Chiar inainte de prima bruma, spre sfarsitul lunii, am cules ultimele  rosiute.

Dar am strans si depozitat gogonele lasandu-le sa se coaca in legea lor. In felul asta am avut rosii pana pe la jumatatea lui noiembrie si poate mai aveam, dar deja gustul lasa mult de dorit si am renuntat la ele.
La finalul lui octombrie am strans tot din gradina si ce a fost bun de murat am bagat intr-un butoi mare sau am depozitat ici-colo.
In prima parte a lui noiembrie, natura ne-a ajutat mult, plantele au crescut bine si sanatoase.

  Iar in a doua parte si in decembrie, temperaturile scazand, ziua scurtandu-se, evident ca au inceput sa stagneze.
Dar tot ne-am delectat si ne delectam cu salatele care mai de care mai gustoase, aratoase si sanatoase.

Stiu ca e o postare lunga cat un an, dar credeti-ma ca s-au intamplat multe si nu am avut timp de stat la povesti atunci, desi mi-am dorit tare mult. Asa ca recuperez si eu cum pot :).


Cam asta a fost anul nostru. Un an cu multe satisfactii si reusite. Dar si cu sacrificii, stres, oboseala, nervi, multa munca si multe dureri (de oase :) ).
Adica un an pe care l-am simtit ca-l traiesc cu adevarat. Un an bun.
Indraznesc sa imi doresc ca anul ce vine sa fie tot ca acesta. Stiu sigur ca vom face tot ce ne e in putinta sa fie asa, dar avem nevoie si de ajutor din partea naturii.
Imi mai doresc cel putin o postare pana la Craciun, dar daca nu apuc s-o fac, mai bine va spun acum ca va urez un Craciun linistit, imbelsugat, alaturi de cei dragi! Sarbatori cu bine!

Decembrie colorat

Ar fi fost mai bine sa fie decembrie alb, dar daca-i colorat, il luam ca atare.
Iata cum a trecut si noiembrie ca vantu` si ca gandu`, luna inceputa-n forta cu plantat si semanat, terminandu-se tot in forta, dar cu tort si sarbatorirea zilei de nastere a copiloiului din dotare.
Decembrie a inceput un pic mai calm, suntem mai linistiti in privinta plantelor, toate-s puse la locul lor cat de cat.
Si daca ne-am mai linistit cu ele, avem mai mult timp pentru altele. Ca de exemplu, joaca cu matoancele si cateii zapaciti.
 Nu prea le place vremea asta umeda, dar nici nu este o stavila in fata chefului de joaca. In special dupa mese ies cu totii in curte unde se alearga, se catara, topaie, chiuie si cherlalaie ca niste apucati.

 Cateloii si-au descoperit puterile si au inceput sa alerge si sa chinuie matoancele, facandu-le sa impodobeasca asortat gardurile.

Evident ca-i cert si-i mustruluiesc cat pot de apasat, dar cand vad cate o mutra d-asta...

Iar purceii parca au inceput sa priceapa care-i treaba cu mutrele de nevinovati si incep a le folosi cat de des pot.

Na! mai cearta-i daca poti!
Dar nici ele, matoancele, nu se lasa si fac fel si fel de gesturi...

Sau isi iau cate o moaca demna de toata mila din lumea asta :)

Cum gradina e in hibernare si-i stapanita de rate si gaini, nu prea am ce povesti de ea.
Curtea am reusit s-o aducem cat de cat la lumina, pasarile nu mai naparlesc, deci arata a fi locuita de acum. Am facut cateva planuri cu ea, as vrea in primavara sa plantez niste pomi si ceva butasi pe ici, pe colo, dar nu mai zic hop pana nu sar parleazul.

Au mai ramas de adus pe ordinea de zi solariile, care-s colorate si frumoase. Daca in noiembrie plantele au crescut bine, in decembrie si-au mai incetit cresterea, "ajutate" si de norii grosi si ceata din ultima vreme. Cu toate astea, suntem multumiti de ele, nici nu am avea ce sa le cerem mai mult.

Plantele sunt sanatoase, viguroase, chiar daca-s micute. De gust nu mai vorbesc, salatele de verdeturi fiind pe ordinea de zi.

Salatele, spanac, kale, rucola, creson, ceapa, usturoi, marar, patrunjel, ridichi, mustar, mangold.

La fel de bine o duc si plantutele din ghivece: patrunjel, maghiran, oregano, salvie, rozmarin si lemon thyme.

Cu toate astea, treaba nu-i terminata nici pe departe. Mai avem de plantat in solarii cate ceva, mai avem si de semanat pentru culturile de primavara. Trebuie sa ne grabim cu ele, mai sunt numai doua luni si o luam de la capat cu rasadurile de rosii, vinete, ardei. Abia astept :)