Sfaturi primite pe mail pentru gradinari incepatori si avansati. Multumiri.

Între plante există atracţii şi repulsii naturale. Pentru această ştiinţă a interrelaţionării plantelor s-a propus numele de alelopatie. Pentru a evita ca anumite plante să nu-şi dăuneze reciproc, trebuie o bună rotaţie şi vecini adecvaţi.

Plante aromatice din grădină contribuie la protejarea legumelor împotriva bolilor şi le permite o creştere sănătoasă.

Anumite plante se iubesc, altele nu

Salata plantată alături de pătrunjel suferă enorm. Nici plantată după pătrunjel, salata nu se va descurca prea bine.

Ţelina şi conopida o duc de minune împreună.

Trandafirii şi morcovii nu cresc bine după ei înşişi. Tomatele, dimpotrivă, n-au nimic împotrivă dacă sunt cultivate după alte tomate.

Atunci când limacşii devin o plagă, asmăţuiul (hasmaţuchi) poate ajuta.

Bacteriile şi ciupercile dăunătoare se înmulţesc foarte uşor în monoculturi. În cazul culturilor asociate, se lovesc de o limită: o altă plantă, pe care n-o pot invada.

Morcovul şi ceapa merg foarte bine împreună. Morcovul alungă musca cepei, ceapa alungă musca morcovului.

Roşia alungă şi ea musca morcovului. Acesta din urmă menţine umiditatea de la piciorul roşiei şi-i alungă purecii.

Păstârnacul se împacă foarte bine cu roşia.

Mazărea şi varza, sau mazărea şi conopida merg foarte bine împreună.

Mărarul poate fi semănat împreună cu: mazărea, morcovul, castravetele, salata, ceapa.

Cimbrul alungă purecii fasolei. Ridichea roşie se dezvoltă foarte bine la rădăcina fasolei.

Limba mielului protejează foarte bine varza de limacşi.

Lista asocierilor favorabile

Usturoi + morcov, castravete, căpşun, ceapă, praz, tomată, trandafiri, arbori fructiferi.

Sfeclă + mărar, fasole, ceapă, cimbru.

Morcov + usturoi, mărar, varză, arpagic, andive, ceapă, praz, mazăre, ridiche, salată, tomate.

Ţelină + varză, spanac, fasole, praz, mazăre, tomate.

Varză + sfeclă, limba mielului, ţelină, castravete, spanac, fasole pitică, mazăre, salată, tomate.

Conopidă + ţelină, fasole pitică, phacelia, tomate.

Gulie + sfeclă, spanac, căpşun, fasole, praz, mazăre, salată, tomate.

Castravete + mărar, busuioc, ţelină, varză, spanac, fenicul, fasole căţărătoare, salată, ceapă.

Spanac + varză, căpşun, fasole, mazăre, ridiche, salată, tomate.

Fenicul + castravete, andive, salată.

Fasole căţărătoare + sfeclă, castravete, salată, spanac.

Fasole pitică + mărar, sfeclă roşie, limba mielului, ţelină, varză, castravete, căpşun, mazăre, cartof, sfeclă, tomate.

Ceapă + usturoi, mărar, morcov, castravete, păstârnac, salată, tomate, trandafiri şi arbori fructiferi.

Praz + morcov, ţelină, spanac, căpşun, tomate.

Mazăre + morcov, ţelină, varză, spanac, ridiche.

Ridiche de lună şi ridică de iarnă + morcov, creson, căpşun, fasole, salată, tomate.

Salată + mărar, sfeclă, limba mielului, castravete, varză, gulie, spanac, fasole, mazăre, ridiche, tomate.

Tomate + limba mielului, morcov, ţelină, varză, spanac, ceapă, păstârnac, pătrunjel, praz, salată.

Fasolea şi mazărea nu apreciază ceapa.

Nucii şi absintul au un efect inhibitor asupra vecinilor, oricare ar fi aceştia.

Lista asocierilor negative

Usturoi - varză, fasole.

Sfeclă roşie - spanac.

Morcov – mentă.

Varză – alte varietăţi de varză, ustiroi, ceapă.

Conopidă – fenicul.

Castravete – ridiche, hrean.

Spanac – sfeclă roşie.

Fenicul – gulie, tomate, fasole.

Fasolea căţărătoare – usturoi, fasole pitică, ceapă, praz, mazăre.

Fasolea pitică – fenicul, fasole căţărătoare, ceapă.

Salată – ţelină, creson, pătrunjel.

Ceapă – varză, fasole, praz, mazăre.

Praz – fasole, mazăre.

Mazăre – fasole, ceapă, praz, tomate.

Ridiche şi hrean – castraveţi.

Tomate – sfeclă, varză roşie, fenicul, mazăre.

Cum să porneşti o grădină cu culturi asociate

Planificarea cu grijă este cheia.

Cărările pot fi semănate cu trifoi.

După ce s-au cules ultimele legume, se recomanda folosirea unui îngrăşământ verde : muştarul. Acesta dispare aproape de la sine în timpul iernii, fără nici un efort din partea grădinarului.

Important este ca terenul să fie tot timpul acoperit, fie cu legume, fie cu îngrăşăminte verzi.

Este bine de făcut un plan pe hârtie al grădinii de zarzavat, cu fiecare strat în parte. De răspuns la întrebările următoare :
a) Care va fi talia legumelor ?
b) Câte plante vor fi necesare?
c) În funcţie de dimensiunile legumelor, trebuie prevăzut un singur rând sau mai multe?
d) Ce se va semăna în stratul din stânga şi în cel din dreapta?
e) Noile culturi le vor suporta pe cele precedente ?
f) Vor fi ele într-o vecinătate bună?

Grădina culturilor asociate se sprijină pe principiile de bază următoare:
a) grădina este întotdeauna verde;
b) lucrul solului nu presupune niciodată săparea lui în profunzime, ci doar o greblare;
c) îngrăşăminte verzi şi compost.

Câteva trucuri pentru a avea o grădină reuşită

Semănarea directă, adesea dispreţuită de grădinari, prezintă câteva avantaje importante:
a) avem o mai mare alegere de varietăţi şi seminţele costă mai puţin decât plantele;
b) seminţele pot fi reînnoite după plac;
c) plantele se dezvoltă fără să fie perturbate de transplantare;
d) plantele semănate direct sunt mai puţin sensibile la boli şi sunt mai rar atacate de limacşi şi alţi dăunători ;
e) adesea legumele semănate direct sunt mai avansate decât cele repicate.

Principiul care stă la baza preparatelor din plante este acelaşi cu cel care e la baza mulciului: dăm solului ceea ce el ne-a dat. Purinul din aromate (de exemplu : purinul de urzici) fortifică plantele şi îndepărtează dăunătorii. Numai că trebuie să ştim exact cum să lucrăm cu ele, purinul de urzici fiind foarte concentrat, deci prea puternic atunci când este în contact direct cu plantele.

Un purin se prepară întotdeauna foarte uşor:
a) se umple un recipient din lemn, lut sau plastic, pe jumătate cu plante, apoi se completează cu apă rece (de preferinţă apă de ploaie);
b) este recomandabil să adăugăm câţiva pumni de argilă pentru a atenua mirosul care se degajă în cursul fermentării;
c) procesul de fermentare începe, în funcţie de temperatură, după câteva zile sau o săptămână; se amestecă la fiecare câteva zile;
d) după trei sau patru săptămâni, fermentarea este terminată şi purinul poate fi utilizat.

Se face purin din următoarele plante:
a) brânca ursului (Heracleum sphondilyum);
b) frunzele de varză;
c) frunzele, florile şi fructele de soc;
d) tătăneasă;
e) urzică;
f) păpădie;
g) pătlagină.

SOIURI NEMODIFICATE GENETIC-

SEMINTE ROMANESTI TRADITIONALE

Nicolae Lalu

Multumesc, d-le Lalu pentru sfaturile dvs pretioase :).

 ( Textul nu-mi apartine, este scris de dl Lalu. Nu-l cunosc personal, dar imi e tare-tare drag pentru tot ceea ce face. Aveti link direct catre magazinul dansului, i-am mai trimis doritori si ii voi mai trimite, apelati cu incredere! Daca pana acum nu i-ati aflat activitatea, ar trebui s-o faceti de acum incolo.)

Pe la noi

Am inceput si noi, destul de timid, lucrul in gradina. Intr-o treime din ea pamantul este lucrat, o parte deja e ocupat, restul isi asteapta viitori chiriasi.
In celelalte doua treimi vom pune alte plante care necesita un sistem de irigatie, deci ceva mai complicat si o sa mai dureze un pic.
Am semanat deja zucchini verde si galben, dovlecei de-ai nostri romanesti ( ii am de la bunicii mei; am crescut cu ei) si dovlecei cataratori ( premiera la noi).

Am mutat afara plantutele de bob, sunt vreo zece. Restul urmeaza sa-i seman direct.
Din tufele pe care le credeam pierdute, au iesit vreo patru fire de leustean pe care le-am mutat in spate sub corcodusi. Acolo vor fi la semiumbra si sper sa le mearga bine acum, ca mi-a scos fire albe leusteanul asta.
Va urma in curand, sper ca azi, ca de maine se anunta ploaie si chiar ar pica la fix, semanatul altor dovlecei, dovlecilor placintari si patisonilor ( alta premiera), fasole de diferite soiuri, culori si dimensiuni.

Pe la flori constatam ca o parte din lalele au inflorit. Le astept si pe cele rosii.

 O bucurie mare mi-a facut liliacul anul asta. Dupa doi ani in care a inflorit in gluma, anul asta e plin de buchetele. Si el si lastarii, e plin-plin-plin. Cand o inflori, o sa fie o nebunie.

Pasarile si animalele sunt bine, rasfatate si neascultatoare.

Gaini evadate

Alb si negru

Pe gaina asta neagra am numit-o Nebuna. O ajuta comportamentul, dar si fata!
Ea nu merge ca celelalte, ea alearga intr-una; in timp ce merge, comenteaza si cotcodaceste; cand ti-e lumea mai draga si stai mai linistit, te trezesti ca iti zboara nebuna pe deasupra capului si schimba cocosii ca pe ciorapi. Nu e sanatoasa, va zic drept! Dar oua zilnic si pentru asta si-a castigat respectul nostru :).

In solar sunt toate bine. In curand vor fi gata si ridichiile,( stim, ni s-au lungit urechile dupa ele), in doua parcele am pus la loc definitiv alte kale, rasadurile repicate si-au dat drumul la crestere bine, celalalte se cearta cu noi sa le repicam mai repede.
Uf, in perioada asta imi doresc o pereche suplimentara de maini:).

Sfada la vecini

Chiraiala si scandal in toata curtea! Dar rau, nu asa! Zgomot de nu ne mai auzeam nici gandurile.
Inceput brusc si se parea a nu se mai termina.
Pana si matoancele se trezisera din somn, un pic cam capiate, ce-i drept si ramasesera siderate de atata scandal.

Ce-o fi? Ies in curte si incep sa arunc priviri.
Gainile - cuminti, unele la umbra, unele la soare; ratele - in apa, deci cuminti; Mairon...

...lemn! Cuminte si el.
Am stat si am ascultat, am privit, am luat aminte.
Personajele principale erau cei "de sus",  adica familia care ne-a ocupat streasina.
Pasamite Dumnealui ramasese acasa cu copiii din dotare (care banui ca sunt inca in stadiul de oua, ca nu se aud glascioare cristaline ), statea in "fata usii" si se miorlaia mai rau ca o domnisoara care si-a rupt o unghie.
Se plangea, se vaita, se ruga de mama-focului. Dar nu-i venea sa plece mai departe decat unde era. E totusi un tata responsabil. Plangacios, dar responsabil.

 Dar unde e Madama? ma intreb, caci de acum imi era clar ca Dumnealui o chema.
Am privit cu atentie peste tot. Madama nu-i! Pana mi-a tras prin cap ca ar trebui sa ma uit pe traiectoria unde Dumnealui parea a privi.
S-atunci am vazut-o pe Madama! Si m-am luminat!
Vasazica asa...

...Madama isi cam luase lumea-n cap! O tulise de acasa!
Da` vino odata acasa, draga mea draga, parea a ciripi intr-una pe un glas dramatic-disperat. Iar draga lui draga il ignora cu desavarsire, se bucura de soare si aer si flori, uitandu-se intens in departare.
O departare diametral opusa lui.
Asta-i! imi zic, Madama vrea sa-l lase. Vrea sa plece! Saracul, Dumnealui! Cum o sa se descurce singur cu copiii? Cu casa?
Deodata se lasa linistea! O liniste grea dupa tot zgomotul facut inainte.
Ma uit la Dumnealui si parca totul impietrise in jurul sau. Nu mai respira, nu mai misca! O privea intens, cu disperare pe Madama.
Ma uit la Madama si o vad ca il privea pe Dumnealui. Il privea oarecum indoita. Parea a nu sti ce sa faca pe mai departe. Se uita la cer, apoi se intorcea si-l privea pe Dumnealui. Apoi iar privea cerul si iar se intorcea cu fata catre sotul ei. Totul intr-o linistie desavarsita!
Dintr-o data, in linistea aceea grea, Dumnealui a scos un sunet scurt si sfasietor, care parca a spart aerul incarcat de miresmele primaverii. Acel sunet a fost decisiv, pentru ca Madama a intors definitiv spatele cerului si a zburat langa el pe cablu, in "fata usii" lor.
Cata bucurie pe Dumnealui! S-a lipit de ea si ii ciripea vesel si dragastos, la ureche, triluri dulci si cristaline, pasamite vorbele pe care ea voia sa le auda atunci.
Dar ea, Madama, inca statea nemiscata si nu ii dadea atentie.
Asa, fata, ii zic in gand, tot tu nu te lasi usor! Dupa ce ca l-ai lasat, acu` esti si cu coada pe sus!
Deodata, brusc, ea a cedat. A inceput sa ii raspunda. L-a atins usor pe fata si s-a lipit toata de el.  Drept raspuns la ciripiturile lui incete, ciripituri subtiri si delicate au inceput sa se auda.
Cate mangaieri, cate atingeri delicate, cat de mare le e bucuria regasirii.
Incep sa ma retrag, deja ma cam simteam in plus. Desi nu pareau a fi deranjati de mine, nu aveau ochi decat unul pentru celalalt, am inceput sa ma simt  oarecum stinghera la scena ce-o priveam.
Deodata, Dumnealui ii spune ceva scurt, o atinge usor si...pleaca! Pleaca?!
Linistea brusca, deranjanta, s-a lasat iar. Dumnealui parca nici nu ar fi fost vreodata acolo. E numai ea singura pe cablu.
A ramas ca o stana de piatra cu ochii dupa el, in "fata usii" lor. Ii citesc in ochii mici, negri, frumosi, resemnarea.
Mai priveste lung, inca o data, cerul albastru si senin, apoi intra in casa. E o viitoare mamica si trebuie sa aiba grija de copilasi.