Gradina mea la mijloc de septembrie

Vine toamna, bine-mi pare, in gradina-i mic dezastru!
E, exagerez, nu-i chiar dezastru. Cred ca-i si normal ca plantele sa inceapa sa arate asa, noaptea e chiar frig.
Sa incepem cu rosiile, care arata de la jalnic la binisor.
Cele inima de bou sunt in continuare bolnave, chestia aia s-a extins, multe s-au uscat. Dar nu le-am stropit cu nimic, nu am vrut. Nici nu stiu daca sa mai pun la anul, imi plac totusi, dar par foarte sensibile la toate bolile existente. Ma mai gandesc. Celelalte ( un hibrid, cumparate, nu facute de mine) sunt in stare buna, iar cele cireasa au fost de-a dreptul incredibile, au rodit intr-una, fructe bune si gustoase, mai ales cele galbene si negre de Crimeea.

 

Ardeii parca isi traiesc a doua adolescenta. Au rod mult, dar sunt micuti, si-s plini de flori.
Cei iuti sunt pur si simplu nebuni. Cresc, le dau mereu lastari, rodesc si-s plini de flori. Le prieste, se vede clar, o temperatura mai mica.

 

 Varza....ce sa zic de ea, decat ca-i varza! Am pus cred ca vreo 10, poate 12 verze. Din ele numai doua au o tentativa de capatana, restul numai frunze.
Dar tot raul spre bine, pentru ca le vor manca ratele.

 Fasolea de toamna creste bine, unele plantute incep sa faca flori. Sa speram ca si temperatura ne va ajuta ca sa-i culegem pastaile.

Vinetele...au rodit, dar au facut fructe mici. Si ele au fost incercate de gandacii de colorado si boli. Inca mai fac flori si fructe, dar nu cred ca o mai duc mult, pentru ca sunt foarte sensibile la frig.

Castravetii de toamna ( dupa ce au trecut printr-o batalie cu cainii si i-am gasit  rupti, sifonati si vestejiti, le-am construit o mica cetate ), par in regula si se vad florile. La fel ca la fasole, e cam loterie, in functie de temperaturi vom vedea daca mai apuca sau nu sa rodeasca.

Dovleceii inca mai au fructe, dar cred ca si ei sunt pe duca. Oricum, au fost un succes, chiar nu le-am facut nimic, in afara de udat. Au rodit intr-una. Am inteles ca le-ar fi trebuit si lor macar un mic sapat, nu m-am ocupat deloc de ei.

Si cu el nu stiu ce sa fac, de cand l-am plantat nici n-a crescut, nici n-a murit. Vegeteaza. O sa-l iau sa-l pun iar in ghiveci... candva..

Per total suntem multumiti. Primul nostru an de gradinarit. Nu stiam nici sa tinem sapa in mana,dar am vrut sa o facem. Si ne-a placut.  In curand o vom face intr-un stil mai mare, pentru ca ne apucam de solar. Am luat materialele, iar acum incepe munca adevarata, la construirea lui.
 Cata treaba :)! Multi zic : Pai ce sa fac la tara? E plictiseala! Noi, Lucian si eu, nu ne mai vedem capul de treaba. Dar cred ca trebuie sa-ti si placa, sa muncesti cu drag, sa vrei sa muncesti.
Si acum, aproape de final, ca sa revin, ca am deviat, avem conserve, congelatorul e plin ( chiar am ajuns la concluzia ca a cam inceput sa ne " stranga" ), nu am mai cumparat legumele importante si, in primul si-n primul rand, am inceput sa mancam sanatos.
Nu-i credeam pe altii ca-s satisfactii in gradinarit, dar au avut dreptate. Sunt satisfactii si-s chiar mari.