miercuri, 17 iulie 2013

Rezumat la jumatate de iulie

Ma uimeste vremea! Ma asteptam la calduri infernale si seceta, in schimb am inceput dimineata si seara sa-mi iau iar labarteala mea de pulover maro. Nu zic ca nu-mi place, imi place foarte tare, este exact vremea care-mi place si care ma face sa ma simt bine. Dar totusi seara si dimineata sunt 16-18 grade.


Gainile si ratele... a dat clocitul in ele. Din gaini care nu e closca, naparleste, asa ca oua ioc! Iar ratele sunt bagate cate una, cate doua in cuiburi ascunse, facute de ele, unde nici nu-ti trece prin cap ca ar putea sa se bage. In doua din cuiburi am gasit cate 12 oua, se vedeau ca sunt clocite, ratele ma sasaiau amenintator ( sunt asa de dulci cand fac pe relele), asa ca am hotarat sa le las.
Pitica iar e closca si ea. Cand ma duc la ele aud numai sasaituri si chiraituri de closti. Prin curte se mai plimba Vulturica si ratoiul, ei singuri-singurei.
Blondu` a disparut de ieri, nu-l gasim nici la vecini ( ca a mai avut ceva atentate la gainile vecinilor), nici pe strada, nicaieri! Ma gandesc ca au disparut si din puii de closca, plus disparitia lui, concluzia mea ar fi ca avem vreun dihor ascuns prin curte sau care s-a invatat sa vina la ele.

Ursu, dupa " hoinareala" de sezon, a venit acasa batut foarte-foarte rau. Nu de animal, ci de om. Se vedea clar dupa lovitura de la cap pe care o avea. L-am ingrijit foarte putin pentru ca nu suporta sa pun mana pe el, dar am avut grija sa stea linistit, sa doarma atat cat a vrut, sa aiba apa si mancare la indemana, ca sa nu se miste. Desi m-am speriat initial cand l-am vazut atat de lovit si cu atat de mult sange in blana, am inceput sa ma linistesc pentru ca manca foarte bine. Acum e bine, rana s-a inchis, pe locul ala nu mai are par si nici nu cred c-o sa-i mai creasca, s-a ingrasat iar, latra, topaie si-l enerveaza Mairon, pe care il pune la punct cu cate o maraitura care se vrea inspaimantatoare.

Mairon e bine, chinuie pisicile, ratele si puii. Si pe mine cand are chef de joaca.
Este foarte afectuos si iubaret, se tine dupa mine peste tot si daca nu-l bag in seama, se simte ignorat si se supara. Dar nu-l las asa, il iau la smotoceala imediat. A devenit foarte-foarte rasfatat.

In alta ordine, azi e miercuri, incepem sa ne pregatim pentru livrarile de sambata. Fetele produc bine acum, avem rosii si vinete, nu mai avem limita la cantitate.
Va mai pun ceva poze, poate vi se face pofta de niste rosii adevarate, gustoase, super zemoase si niste vinete grase :).

Asa-i ca arata bine? Garantam si gustul extrem de bun, garantam ca-s crescute doar cu apa, soare si...sudoare :).
Va asteptam!

marți, 16 iulie 2013

Satisfactie matinala infantila. Multumiri unui necunoscut.



Azi dimineata, ora noua si ceva, in intarziere la birou ca de obicei. Plecata de la 18 grade de acasa, ma apropiam de intersectia de la Afi, iar afara erau deja 24 de grade.
Extrem de blazata, chioara de somn, cu un chef de munca de abia mi-l cara masina, incercam sa-mi tin ochii deschisi si nervii in frau.
Prinsesem, din Militari pana acolo, absolut toate semafoarele pe rosu, lucru care ma enerveaza la culme.
Asa cum spuneam, ma apropiam cu viteza unui melc schiop, de semaforul de la Afi Cotroceni. Incet-incet intru pe banda din dreapta si pe masura ce inaintam, se auzeau niste lalaieli, niste aoleuri, pe un fond de muzica de tambal.
Din nefericire, sunt nevoita sa opresc, ca acolo imi era randul, paralel cu o duba care avea ambele geamuri deschise, la volan era un tip cu mutra de " baietas de cartier", care asculta ceva "salamuri " sau "pitici atomici"  cu boxele date tare-tare.
Repet : avea ambele geamuri deschise pana jos. 
Buuuun, sa recapitulam, e marti dimineata, mi-e somn, mi-e cald, traficul e aglomerat, n-am chef nici sa respir si-s nevoita sa ascult manele la noua dimineata, ca asa vrea un papitoi.
In timpul asta la Rock FM tocmai se termina o prezentare a unui concert Iron Maiden, iar baietii de acolo ( sanatate sa aveti!) decid sa dea un superhit al lor si anume " Fear of the dark".
Melodia incepe, pielea mi se face de gaina, ma apuca toti dracii din lume, deschid geamul ( ca-l inchisesem sa nu-l mai aud p-ala si-mi curgeau apele pe mine rauri-rauri) si dau radioul la maxim.
Masina are ceva boxe, foarte bune de altfel si duce bine.
Il vad pe " baietas" ca-si intoarce capul spre mine, ii vad grimasa pe care o face si-i ranjesc triumfatoare.
Deodata, mai intai incet, apoi din ce in ce mai tare, aud " Fear of the dark" in ecou, undeva in lateralul meu, dar mai in spate, am impresia ca pe banda 1, in acest fel " dubistul " fiind prins intre noi.
" Baietasului " nu-i vine a crede, il vad ca umbla la radioul lui, cred ca incearca sa-l dea mai tare, dar acesta nu prea mai face fata.
Melodia se auzea superb, nu stiu daca ceilalti colegi de trafic au inteles sau nu ca a fost un fel de lectie, imi pare rau ca i-am deranjat, dar imi pare bine ca incet-incet incep sa se vada reactii.
Si exact inainte sa se puna verde, am satisfactia sa-l vad pe baietas ca-si inchide ambele geamuri, dand marunt din buze.
N-am apucat sa-l vad / s-o vad  pe cel / cea care m-a sustinut, dar ii multumesc acum :
   


Draga soferule rocker, ce azi dimineata dupa noua te aflai, probabil la fel de intarziat ca si mine la birou, in intersectie la Afi, iti multumesc tare mult pentru sustinere!
As vrea sa vad mult mai multe reactii la mojiciile, nesimtirile, minciunile pe care le intalnim si suportam zilnic!

Oraseni mutati la tara - cateva exemple

De ceva timp ma gandesc sa fac un mic articol in care sa arat exemple de oraseni mutati la tara care incearca sau si-au facut afaceri mai mici sau mai mari.
Imi place ca de la un timp au inceput sa-i arate si in presa, imi place ca acesti oraseni sunt facuti cunoscuti, sunt promovati.
Aseara vorbeam cu Lucian despre acesti oraseni mutati la tara si ne bucuram pentru ei, ne bucuram ca s-au mutat, ca incearca sa faca ceva.
Alt lucru ca m-a inspirat, desi poate parea foarte tampit, este masina mea. Cand ies la tigara, la birou si ma uit in parcare, masina mea sare in ochi. Se face remarcata prin labutele matoancelor, urme multe si uscate, rotile si contra-aripile pline de balegar, luneta in permanenta murdara si praful gros de doua degete asezat generos pe toata suprafata ei.
Dar sunt mandra de asta! Inainte simteam jena, dar acum sunt mandra. Da, stau intr-un sat unde vacile au prioritate! Si e normal sa fie asa.

Multi sunt cei ce viseaza sa se mute la tara, stim asta. Eu si altii ca mine am tot scris despre avantaje-dezavantaje, intamplari haioase sau nu, exemple personale.
Dar ca sa te muti la tara trebuie sa faci ceva. Clar nu se poate trai din mirosul florilor si din aerul curat. Stomacul personal, facturile de la sfarsitul lunii, eventualele pasari,  pe care le cresti ca animale de companie, iti dau o trezire brusca la realitate.
Un prim exemplu ar fi Iulian. Si-a luat sotia si copiii si au plecat intr-un sat de la munte. Numai ca acolo nu au stat la umbra duzilor ( ca am inteles ca-s destui pe la ei ), ci s-au apucat de treaba. Fac paine, dar nu orice fel de paine. Plus altele. Intrati pe blogul lui si veti vedea un exemplu de afacere.
Alt exemplu, descoperit de curand de noi, ar fi cei de la CAP Gurbanesti . Bucuresteni mutati la tara, s-au apucat de legumicultura.
Pe cei de la Cosul de legume cred ca-i stie toata lumea, ca daca nu-i articol in presa in fiecare zi, la doua zile tot e ceva scris despre ei.
Am vazut mai demult un reportaj despre o bucuresteanca mutata la tara care, pe langa jobul de zi cu zi, crestea pasari si le vindea.
Alt exemplu ar fi Alexandra, tot bucuresteanca, fost lucrator in banca, s-a mutat impreuna cu sotul ei intr-un sat unde si-au facut o pensiune, iar acum fac agroturism. Nu-i ocoliti :)!
Cel de la Ferma Caprina este un alt exemplu bun, orasean mutat la tara, trecut prin greutati, dar a izbandit pana la urma.
Si mai suntem noi, incepatori si mici, dar cu chef de viata si putere de munca, dam din coate si ne facem incet loc. La noi o sa las numai imaginile sa vorbeasca.



















Ma voi opri aici, exemple sunt mult mai multe, poate si mai bune decat cele prezentate mai sus, unele sigur inca nu le-am aflat.
Nu discutam despre cifrele lor de afaceri, daca afacerea merge sau scartaie, daca-s la inceput sau au ceva vechime in ceea ce fac, nu asta e subiectul si nici nu ne intereseaza asta.
Ne intereseaza ca acesti oameni s-au mutat la tara si fac ceva. Muncesc mult, se straduie sa puna o afacere pe picioare, sunt proprii lor stapani.
Cine vrea sa invete ceva din asta si  vrea sa traga o concluzie, o poate face foarte usor.