Dragalasul de Piston si restul familionului

Intr-un final, dragul de Piston a catadicsit sa stea la pozat. Eu banui ca mai mult din cauza caldurii a stat, i-a fost lene sa se mai miste, dar hai sa spunem ca a fost marinimos si-i voia lui.

Nu-i asa ca are ochi frumosi? Aici parca zice " Frate, cat de agasanti sunteti! N-aveti alta treaba?!".

Si restul familionului .

Cocosila.
Un adevarat gentleman . Daca gaseste mancare, cheama fetele si le-o da, cateodata aduce in cioc cate ceva si pune in fata unei gaini sa manance. Daca fetele o iau aiurea prin curte se duce si le aduna, dar intr-un mod foarte gentil si foarte politicos, nu ca nataraul ala de ratoi.
Aici era in curtea lor, a gainilor, dar dupa cum am zis nu prea stau aici, ci in curtea mare. Totusi Cocosila ( ca un mascul responsabil ce e) o mai viziteaza din cand in cand, sa vada daca totul e ok, asa cum a lasat.

Cocolica, gainusa ouatoare.
Face numai dracii. De exemplu, aici a intrat la rate, le-a varsat mancarea si a inceput sa gheraie, ca sa vada ea ce e acolo. Lucian a invat-o sa vina si sa-i manance din palma.
Mai nou si Cocosila ii ia mancarea din palma, dar o da la fete (super baiat, v-am spus!).
Intr-una din zielele astea Cocolica si Cocosila au hotarat ca este foarte cald afara si trebuiau sa faca ceva sa se mai racoreasca. Drept urmare, Lucian s-a trezit cu ei in casa. Stateau in bucatarie, asezati pe gresia rece si tare bine le era!

Ei nu i-am pus nume pentru ca am hotarat ca in ritmul asta ( dat nume la gaini, dat mancare din mana, luat gaina in brate si giugiulita ), carne vom cumpara tot de la supermarket.
Oricum, cu nume sau fara, si ea tot de batranete va sfarsi, ca n-avem inima asta.

Pentru cei care nu stiu, iata cum se face baie la tara.

 

Mult mai sanatos si pe caldurile astea tare buna e!

Plimbari, explorari, etalari de masculinitate

Incepand de sambata Fiara, fetele si copiii au avut voie sa iasa in curtea mare ( si la gaini le-am amenajat cotet si curte, dar tot libere in curtea mare stau).
S-au bucurat , au dat din aripi, s-au intins, s-au repezit in nisip si-n iarba sa manance, au scotocit peste tot, au facut cunostinta cu locul.
Cei mici au explorat curtea, in unele locuri nici nu se mai vedeau de iarba, piuiau de zor si tare le placea.

Si dupa atata efort si-au luat o binemeritata pauza.

Closca si o parte din puiuti.

Mi-am putut da seama ca din bobocei vreo doi sunt ratoi. Sunt mai mari decat ceilalti, mai indrazneti si au o parte din comportamentul de stapan pe plantatie al Fiarei.
 Bobocelul de mai jos e unul din cei doi. Stau si ma gandesc daca atunci cand o creste, o sa ma ia si el pe post de" mascul feroce ce-i ataca haremul" si sa ma alerge prin curte.
Stiti vorba aia, ii cresti si dupa aia...

Fiara isi urmareste "turma". Si-a gasit si un post de observatie bun. Pe pragul unei magazii. Este mai sus decat ceilalti si-i poate urmari dupa pofta inimii. Privirea lui e agera si nemiloasa. Absolut nimic nu-i scapa, nici o miscare si nici un piuit.


Totusi, datorita distantei si inaltimii ( deh! mandria...),  turma nu-l prea mai aude atunci cand sasaie nemultumit ( sau poate ca nu vor sa-l mai auda, s-or fi saturat si ei! ). Se infurie! Si cand se infurie parca se inroseste si mai rau . Trebuie sa le dea o lectie neaparat!

Si iata un exemplu de intimidare si etalare de forta.

Fetele in mod sigur il gasesc mult mai atractiv, mai masculin, mai puternic si mai sef atunci cand sta intr-un picior.

"Greaua" mostenire ( ca sa fiu in trend )

Cand am cumparat casa, am primit " mostenire" trei caini.

El e Ursu` . Asa arata in ziua in care ne-am luat casuta in primire .

Era suparat si furios. Pe noi, pe el, pe fostii stapani, pe lume in general . Maraia, latra, tragea de lant sau se baga sub cotet si nu voia sa vada pe nimeni.
Nu am suportat nici unul din noi ideea tinerii in lant a cainilor. Si i-am lasat liberi prin curte, pe strada, pe campuri, unde vor ei sa se duca. Din pacate pentru mine, se duc si in gradina, ca tare le mai place in plantutele mele.

Si asa arata in zilele noastre .

Ursu` e imblanzit acum. Bucuria lui cand ne vede e sincera, apara curtea foarte bine, nu are voie nimeni sa treaca prin fata portii, daramite sa intre in curte.
Ce m-a impresionat cel mai mult a fost faptul ca intr-o zi puiul meu drag fiind muscat de o viespe si suferind bineinteles, Ursu` a venit si si-a pus labutele pe Adi si il mangaia cu botul. Il compatimea. Parca suferea alaturi de el. Mi s-a parut extraordinar lucrul asta.
Ce ma deranjeaza la el este lacomia. Este foarte lacom, ia si mancarea celorlalti daca nu am grija sa le dau separat, mai la distanta. Daca ceilalti nu vor sa-i dea mancarea, ii musca si ii bate. Si apoi nu o mananca, pur si simplu sta langa ea.Stiu ca se intampla asa din cauza lipsurilor de care a avut parte, din pacate. Sper ca in timp sa-i treaca totusi.

El e Hotu` . Asa cum spune si numele, fura. Tot - in general, oua - in special.

Hotu`, la fel ca si ceilalti doi, nu avea incredere in oameni. Cand ne vedea, ne ocolea si numai atunci cand ii era foame venea pe langa casa si astepta. Trebuia sa-i las mancarea si sa plec, pentru ca altfel nu manca.
Acum sta la mangaiat, se pune cu picioarele in sus si parca rade. Ii place sa stea mai mult cu Adi.
Iar cand am treaba in gradina, vine si sta langa mine si se uita ce fac. E un foarte bun companion.

Si-l mai avem pe Piston. Din pacate pentru noi, Piston nu a avut chef sa stea la pozat. Mi-a intors spatele si dus a fost. S-a mai intors seara tarziu, cand il incerca foamea.
Piston a avut probleme mai mari decat ceilalti. Si el a fost batut, si-n plus are o problema cu picioarele din spate. Cand l-am luat in primire si pe el, blanita de pe coada era foarte batuta si tare . Era pur si simplu, o chestie mare, murdara, care atarna. Il deranja foarte rau la mers, a avut niste dureri crunte si mergea schiopatand ( de aici si numele...mai intai i-am zis 3 Pistoane, dar fiind prea mult pentru el, numele i-a ramas Piston ). A durat foarte mult timp sa-l facem sa aiba incredere in noi ca sa il mangaiem si apoi a durat si mai mai mult ca sa il putem tunde si curata.
Acum alearga, da din coada, si-a schimbat parul si e cel mai frumos dintre cei trei. Are niste ochi mari, frumosi, luminosi si inteligenti. Inca are problema cu picioarele, nu mai schioapata, dar are un mers un pic ciudat.Oricum e mult, mult mai bine.
Cand o sa-l prind in toane mai bune, o sa facem cunostinta si cu el.

Si uite asa avem inca trei prieteni buni, credinciosi, de nadejde. Ne apara pe noi si curtea si pot avea incredere in ei. Seful lor e Ursu`, Piston e adjunctul, iar Hotu` fiind cel mai mic, ii urmeaza.
Recunostinta lor si dragostea lor pentru noi inseamna o foarte mare satisfactie pentru mine.
De la cainii speriati, murdari, slabi, jegariti, plini de rani, au ajuns niste caini curati, frumosi, sanatosi si care au incredere in noi. Nu le plac bobitele pentru caini, sunt innebuniti dupa mancare gatita . Iar eu nu am ce face, decat sa le indeplinesc dorinta :).

Nu sunt caini de rasa, dar sunt exact cainii pe care mi i-am dorit.