Ce-am mai facut. Cadou de Paste

Va povesteam intr-o postare mai veche de niste gaini care cloceau prin pod de capul lor, ca timp n-a fost sa ma ocup de ele.
Pe la inceputul saptamanii ce tocmai a trecut, intr-o zi din aia super aglomerata de nu ai timp nici sa mananci sau respiri, in solar fiind, aud piuituri.

Initial nu le-am luat in seama, piuituri aud toata ziua de la fel si fel de pasari, numai ca de data asta mi s-au parut a fi altfel. Ma opresc din treaba, ies din solar si incep sa dau tarcoale casei pana ajung in dreptul locului cu pricina.
Da, de buna seama nu ma inselasem. Din pod se auzeau piuituri. Il chem pe Lucian si ne urcam impreuna in pod sa vedem ce si cum.
Odata urcati, am cautat-o si am gasit-o destul de repede.
Evident ca se bagase in cel mai indepartat loc din pod, acolo unde se imbina acoperisul cu centura casei.
M-am pus pe burta, am luat-o taras pe coate, de ziceai ca-s o catana veche, mi-am invins frica de closti (atunci cand se infoaie o closca si cand cloncane, la mine are efect) si am inceput sa iau puii cu grija, unul cate unul, pasandu-i lui Lucian, iar la final urmand closca.
Harnicuta de ea, ne-a facut cel mai frumos cadou de Paste, cinci puisori frumosi, albi, galbeni si maro.


I-am luat si i-am pus intr-un loc caldut, ferit de alte pasari si animale, ca sa stea linistiti si sa creasca mari. Pana acum sunt bine, mananca si beau apa, mamica lor ii plimba, le arata una, alta si asteapta nerabdatori sa iasa afara la iarba verde. Cat de curand ii voi scoate.

In saptamana Pastelui, printre pregatirea comenzilor, cules, bibilit si altele, seara mai ales, am reusit si am plantat prima tura de rosii.

Au trecut cu bine de socul mutarii si au inceput sa creasca, semn ca le prieste mutarea. Treaba asta e un mare pas pentru noi, eu o vad ca un semn al experientei pe care incepem sa o capatam, pana acum nu reuseam sa plantam rosiile decat in jurul lui 1 mai.

Restul rasadurilor de rosii sunt mari si sanatoase si isi asteapta si ele randul. Imi doresc sa fie cat mai curand.

Restul plantelor din solar cresc bine, salata este invadata de puricii rosii, deocamdata fara pierderi.

Prin curte primavara e instalata bine, avemm flori frumos mirositoare, corcodusi infloriti si pruni aproape de inflorire.

 De gradina inca nu ne-am apropiat, dar am vazut ca feniculul si-a scos varfurile. Pasarile si animalele, de cand e soare si cald, dorm intr-una la umbra, dimineata si seara ce se mai anima curtea.

Din pomii plantati in anii trecuti, un mar, un par, doi visini si doi pruni dau semne ca traiesc, restul nu au avut o soarta prea fericita. Nu-i nimic, o sa mai incercam cu altii. 

De Florii

Iata ca am intrat in aprilie, luna extrem de aglomerata pentru gradinari.
Si la noi lucrul e in toi, ba inca ne-a cam depasit. Ingrijim plantutele si ne bucuram cand le vedem ca le merge bine.

Salata a crescut si tare frumoasa, ceapa e falnica si viguroasa, spre deosebire de usturoi care-i putin cam galben, nu stiu ce nu-i convine.

 Cresonul e gata si el (e atat de aromaaaaat). Mai astept mararul, cred ca intr-o saptamana sa fie si el gata.

Spanacul e urias de-a dreptul, pana anul asta nu am avut asa spanac mare.

Mangoldul a crescut si el, l-a ajutat mult caldura si soarele.

 Repicam alte plantute si le urmarim atent mai ales in zilele imediat urmatoare repicarii.

Salvie care se bucura de mutare.

Busuioc rosu un pic zapacit de repicare, dar isi va reveni repede. Mai am inca doua ladite pline ochi cu busuioc care asteapta nerabdator sa-l mut.
Rasadurile cresc frumos, primul tur de rosii asteapta plantarea, Lucian a terminat de lucrat pamantul, mai are de intins instalatia si folia de mulcire.

Ardeii si vinetele cresc si ele bine, la fel si castravetii.

Prin curte avem liliac cu boboci, narcise galbene, inflorite, zambile albastre si albe, iar menta a iesit bine de tot.

Martie dus cu pluta

Nu-mi aduc aminte sa fi avut vreun alt martie atat de aglomerat, zapacit, abundent, "terminator" cu totu`.
S-au intamplat multe lucruri, frumoase si mai putin frumoase, dar hai s-o luam pe rand.
Ratele si gainile au inceput sa cada closti. Prin pod cred ca-s vreo trei, n-am avut timp sa ma uit la ele. Le-am taiat accesul in gradina si nu le convine, stau in fata gardului si se uita printre uluci, nedumerite de faptul ca nu pot trece dincolo. Unele gaini sunt mai destepte si zboara peste gard. De aici intru eu in actiune si le usui inapoi, nu fara raspuns din partea lor.
Prin curte am reusit sa fac curatenie partial, sper ca la sfarsitul saptamanii asteia sa o si termin. Narcisele si zambilele sunt frumoase tare, iar pomii au inverzit.

 Ureche, Piston si Mairon sunt bine, obraznici si jucausi, ca de obicei.

Ureche trece prin criza rosului a tot ce prinde, iar crizele de furat papuci nu i-au trecut nici pana acum. Sper sa-i vina mintea la cap cat de curand, mi-am gasit un bocanc pe strada, in fata portii.

Acum pot sa vorbesc despre Ursu. Cred ca ii este mult mai bine acum, acolo unde a plecat.
L-a ingropat Lucian in fundul gradinii, sub corcodusi si sper sa aiba libertatea pe care a iubit-o si si-a dorit-o atat de mult. Sper sa aiba un camp si o padure numai ale lui, locuri in care sa se poata plimba in voie. Intotdeauna am banuit ca este o corcitura cu un lup adevarat, d-ala de padure, avea exact trupul si conformatia acestuia.
Ultima poza pe care i-am facut-o, cu doua zile inainte sa plece.
Cainii au fost tare suparati in ziua in care a murit, nici nu s-au atins de mancare, dar de acum si-au revenit.

La final a mai ramas solarul unde e multa munca, ca de obicei, dar suntem recompensati cu varf si indesat. Plantutele sunt bine si cresc frumos.
Au aparut razoare noi, au disparut razoare vechi, lasand locul rosiilor care isi cer dreptul la plantare.

 Inca nu a terminat Lucian de pregatit terenul, dar nici mult nu mai are. Apoi va incepe o noua aventura, un nou sezon de vara.
Abia astept!