Franturi. Dorinta

Trecere in viteza prin sat cu destinatie oras. Tot satu`-i rosu! De afise, bineinteles. Mai sunt pete de albastru, dar rosu predomina. Si cumva, acest rosu mostenit are efect de "taur furios". Marinimoasa cum ma stiti, imi impart scarba in mod egal in fata tuturor acestor culori.

O tura pan` la magazin.
In trecere auzi: "Pai, taranul nu mai are voie aia, taranul nu mai are voie ailalta. Pana cand? Ce mai avem noi voie?"

La o alta tura pana-n sat:
"Asa pret mic la porumb nu a mai fost! Eu ce fac acuma? Ce dracu` vor astia de la noi?"

"Nu am scos cat am bagat! Pretul e foarte mic. Nu mai vand! Unde vor sa ne aduca astia?!"

"Ce vor astia de la noi? Vor sa ne distruga de tot?

Franturi din discutiile oamenilor care au muncit cinstit, mult, greu, toata vara.
Concluzia mea? Ochii incep sa se deschida.
Dorinta mea: sa apuc sa traiesc ziua in care taranii se vor trezi.

Doamne, cat imi doresc asta!
LE
Intre timp masini cu portavoce trec pe ulita si-si lauda capii, facand un zgomot insuportabil, speriindu-mi gainile si ratele.
Pot sa dau cu pietre dupa ei?

Despre vreme, animale, treburi

Au fost cateva zile tare urate ( bine, nici ziua de azi nu pare mai breaza, dar parca e mai cald), ploioase, cu vant subtire si rece. Nu prea imi place, dar pana la urma e nevoie de apa in sol si-i cam timpul de asa ceva.
Noi, cum prin gradina nu puteam face mare lucru, ne-am retras in solar unde avem o gramada de treaba, dar si prin casa, ca si aici nu ne putem plange ca n-avem ce face.
Si pentru ca vremea a fost cum a fost, cuiva i-a venit timpul sa reintre in activitate.

Cred ca nu trebuie sa povestesc cat de bine a fost si cat de placut, iar covorasul din fata sobei s-a umplut de pisici cersetoare, care de care mai lata si mai cracanata din cauza caldurii.

Cu toate astea, se vede schimbarea, suntem mai relaxati si incepem sa avem timp si pentru altceva.

 Ca de exemplu, pentru citit, pentru un film, pentru o zbenguiala cu cainii.

Abia astept sa-i vad mutra lui Ureche cand o da prima zapada. :) Imi aduc aminte de nedumerirea si apoi de joaca nebuna a lui Mairon, anul trecut, cand a vazut si el prima zapada.

Dar cum pana atunci mai e ceva, azi ma voi concentra pe o noua tura de dulceata de ardei iute si ceva salata de legume pentru iarna.

Sper sa reusesc sa termin tot azi pentru ca maine e vineri, iar vinerea e o zi aglomerata.

Culori in zi intunecata