marți, 17 iulie 2012

Promisiuni indeplinite, promisiuni in curs de indeplinire


Sa nu aud rasete si comentarii referitor la primele mele funii.







El nu a promis nimic, e al vecinului din spate. Dar e tare frumusel.

Concluzia dupa doua zile de munca...ma doare spatele de mor.
Dar tare bine e!

vineri, 13 iulie 2012

Din seria : intamplari la tara . Azi, ENEL.

Un alt inconvenient major al mutarii la sat, pe langa totala dependenta de masina, este curentul electric. De fapt, intreruperea lui. Fix atunci cand ti-e lumea mai draga.
Aviz amatorilor - daca nu ai un generator, cand ai curentul intrerupt nu ai nici apa, iar iarna daca te incalzesti cu o centrala, nu o sa ai nici caldura ( drept pentru care generatorul a fost trecut pe lista de "cumparat pana-n toamna" ).
La fel s-a intamplat si ieri. Enel a dat o pauza la o ora cand toata lumea avea o nevoie imperioasa de energia electrica. Se udau gradinile.
 Dupa intreruperea luminii, se "aude" o liniste timp de 5 minute si apoi urmeaza inevitabil vizita la vecini sau vin vecinii la noi in vizita. Sau in ultimul timp, ca-i mai practic asa, se poate auzi clar din curtea fiecaruia intrebarea : " Vecineeeee, ai curent? " . Si raspunsurile nu intarzie sa apara : " Nuuuu, vecine, nuuuu-i, fir`ar/dar`ar ..."( si in functie de imaginatia fiecaruia, li se fac numai urari de bine si viata lunga ).
Lucian, care e un tip foarte calm si oarecum rabdator, se enerveaza, pune mana pe telefon si suna la Enel.
Ii raspunde un tip, iar el incepe, dupa ce se prezinta si-i zice de unde e :
" Bine mai oameni buni, dar se poate asa ceva? Voi ne dati stingerea asa, cum aveti voi chef? Ca de cand am venit aici ati inchis curentul de nu stiu cate ori!" Si o baga si p-aia : " Ce-ar fi sa platesc si eu facturile asa cum am chef, ha? "
Raspunsul vine prompt ( si e acelasi de fiecare data ) : " Domnu`, dar nu e de la noi ! " .
Eu nu prea ma pricep la cabluri, energia electrica, chestii d-astea, dar ma intreb daca toata strada nu are curent, de unde o fi problema??? Pocnesc cablurile in acelasi timp? Sau sigurantele se supara si fac greva spontana? Sau care e treaba?
" Cum, domn`e, nu e de la voi?", intreaba si mai iritat Lucian. Raspunsul edificator vine si mai prompt : " Nu stiu, domnu`! De un` sa stiu io?!".
Apelul se sfarseste cu un numar de inregistrare al sesizarii, ca de obicei. Curentul a revenit in juma` de ora si totul a fost dat uitarii.

Azi dimineata, ora 07.00 .

Eu cu ceva treaba pe ici, pe colo, Lucian in pat cu laptop-ul si cafeaua, citea presa. Era cam la sfert spre jumate de cana de cafea, ca sa va dati seama de stadiul de trezire. Liniste, racoare, cantat de pasari. Dintr-o data, suna telefonul. El se uita la mine. Eu ma uit la el si ii fac semn scurt din cap sa raspunda o data, sa nu auda si copilul si sa se trezeasca.
Si raspunde somnoros: " Alo?" . Prin telefon aud o voce stridenta, pitigaiata, super scartaietoare care intreaba direct : " AAAlooooooo, dooomnuuuu`, v-a venit tensiunea??? "
Imaginea unei cocoane blonde, cu coc, cu ochelari d-aia " migdalati", care mesteca guma si-si face unghiile in timp ce vorbea cu el, mi-a venit in cap instant. Nu stiu de ce.
Lucian se uita la mine cu niste ochi mari si intrebatori neintelegand intrebarea si ce se intampla. Se uita la telefon, il pune iar la ureche si ramane cu ochii in gol. Deodata, parca aud cum incep sa i se miste neuronii prin capsor, privirea ii revine si se prinde de intrebare : " Daca mi-a venit tensiunea? Doamna, dar stiti cat e ceasul???".
In telefon se aude un oftat la fel de pitigaiat si strident iar vocea, un pic iritata si ofuscata, pentru ca isi depasea atributiile acum comunicand si cat e ceasul clientilor, spune  : " Cat e ceaasuuu`? Da, dooomnuuu` ! E sapte s`un sfert! Deci, v-a venit sau nu???" .
Raspunsul lui Lucian vine prompt, pe o voce din ce in ce mai crescanda : " A venit doamna, a venit! Chiar incepe sa-mi si creasca acu`! Dar va dati seama ca e sapte s-un sfert DIMINEATA?!" .
Nu o sa aflam niciodata daca acea cocoana stia ca era dimineata si nu seara, pentru ca s-a auzit un click sec.
Si apoi nimic.

Si nu ma pot abtine si iar imi pun intrebarea : badarania, prostia, minciuna or fi criterii de angajare ?

joi, 12 iulie 2012

Sa ne mai si relaxam! O plimbare prin gradina

Cred ca incep sa se coaca.



Asta-i un ardei negru. Nu credeam, dar chiar e. Nu-i rasad facut de mine, e cumparat.






Gradina mica.




Simpatic, a? Am mai vazut si altii cu alte culori. Cei mai frumosi sunt cei negru cu rosu.


Dovleceii au fost cei mai harnici. Fac intr-una flori si fructe.


Aici avem o vanata, care atunci cand era ea mica in faza de rasad, am plantat-o cu ardeii. Cum am reusit? Nici pana azi nu stiu. Dar vad ca nu o deranjeaza vecinatatea cu acestia. Ii merge bine.

Gogosari micuti.


Haos! Nu stiam si nu credeam ca pot creste asa.


Astia-s criminali, mananca toata planta, numai nervurile le lasa. Si-s muuuulti...