Un colt al meu

Incerc din rasputeri sa nu ma mai las afectata de lucruri urate, stiri tampite, sa nu mai citesc despre ce idiotenii mai debiteaza unii si altii, sa nu mai bag in seama "smecherii" din trafic. Incerc sa vad si sa aud numai lucruri frumoase. Nu prea imi iese mereu, dar nu ma las.
Vreau sa va arat si voua o parte din coltul meu de lume, pentru ca e cu adevarat o frumusete, in combinatie cu un rasarit spectaculos.
Mai intai porniti videoul de mai jos, nu trisati! Nu e zgubiliciune de care ascult eu :). Sigur place la toata lumea, nu am auzit pe nimeni pana acum sa nu-i placa Louis Armstrong.

Mie mi-a venit melodia asta in cap instant, atunci cand am vazut rasaritul. Asa ca am cantat melodia in gand, insotita de " triluri " de cocosi, care se intreceau in a "canta" mai tare si mai frumos, matoance topaitoare si caini. Unii mai seriosi ( cei batrani ) stateau linistiti si imi aruncau priviri intrebatoare, iar Mairon incerca niscai figuri geometrice, ba triunghiuri, ba cercuri, fugind de la Ursu la Piston, apoi la mine. Dupa care o lua de la capat cu turul. La un moment dat a ametit si s-a oprit un pic. Dar numai un pic, pentru ca si-a revenit imediat, reincepand sa faca ture.

Si acum ia uitati ce am vazut eu ( sper ca melodia merge in continuare, altfel imi stricati "momentul artistic").

Ma uit in dreapta mea si vad Luna cum pleaca.

 Ma uit in stanga mea si vad Soarele care ne saluta de peste solar, promitandu-ne o zi excelenta. Stiu ca o sa se tina de promisiune.

 

Din pacate nu pot reda in poze aerul atat de curat si tare, care completeaza peisajul din mica mea lume. Si linistea si siguranta pe care le am in micul meu colt.
Asa-i ca-i frumos? Asa-i ca parca va e un pic mai bine?
Sper ca raspunsurile sa fie da.
Mie imi este de ajuns ca sa ma simt mai bine.