Iesiri, intrari, rinofaringite infectioase

Pana sa povestesc de alte lucruri, hai sa va zic cum va pot face unii sa va simtiti ca intr-o zona crepusculara, sa aveti impresia ca traiti in alt timp : sa mergi cu masina pe niste drumuri cu zapada, cu zapada si gheata sau partial curatate, stergatoarele sa munceasca din greu sa dea zapada de pe parbriz si pe toate posturile radio sa auzi " azi ceva ninsoare slaba ". Ai impresia ca nu mai traiesti pe lumea asta, ci in alta paralela. Si acum desi ninge de rupe, la radio tot asta se aude.
Miercuri am vazut-o pe Grasa ca avea un ochi un pic umed, un pic diferit. Am zis ca poate a lovit-o careva. Joi ochiul era parca mai umflat, in plus Tonto s-a prezentat si el cu un ochi umflat. Vineri cand am ajuns acasa, Grasa si Tonto aveau ochii ca la melc, cu scurgeri, in plus o alta matoanca avea un ochi umflat. Si toate stranutau la greu.
Sambata am fost dimineata la Brandusa si Cosmin ( aventuriprincurte.blogspot.com ) si am luat doua gaini Brahma si un cocos si o puicuta pitice, iar dupa ce am plecat de la ei ne-am oprit direct intr-o farmacie veterinara. Dupa ce i-am spus tipei de acolo ce simptome au mi-a spus ca e vorba de o rinofaringita infectioasa si ne-a dat tratament. De sambata matele sunt pe tratament, chestia aia nu s-a mai intins la altele, stranutatul s-a oprit, iar ochisorii sunt o idee mai bine.
Tot sambata, cand am ajuns acasa am gasit un cocos batut, plin de sange. El mai fusese batut cu vreo doua zile inainte, l-a gasit Lucian lovit rau, sambata s-a repetat. Asa ca a hotarat sa-l taie, iar mie mi-a revenit sarcina sa-l curat si sa-l gatesc. Am facut ce trebuia facut, dar mancarea nici macar n-am gustat-o, n-am putut.
Cocosul pe care ni l-a dat Brandusa si Cosmin e pitic. E frumos colorat, iar eu am mai avut de a face cu cocosi d-astia mici, sunt tare batausi, se infoaie, sunt plini de personalitate. Eu ii vad ca pe niste mici karatisti.

Cam asa arata micul luptator. Adi a zis ca o sa-l cheme Armando. Si asa i-a ramas numele micului macho. Nu e tafnos deloc, e bland si-si cauta perechea intr-una.
Perechea lui e o puicuta atat de blanda si atat de frumoasa, incat l-a facut pe Lucian sa o ia si in casa, pe umar.

Iar cele doua Brahme sunt atat de frumoase, cum nu va inchipuiti. Nu am putut sa fac poza decat la una din ele, nu am vrut sa le stresez mai mult decat o facusem deja cu mutatul lor.

Daca cei mici au iesit pe afara, s-au uitat, au inspectat, cele doua Brahme nu au iesit deloc din cotet. Stateau in usa, se uitau afara, dar nu au iesit. O sa le mai lasam o zi, sa se linisteasca, apoi le vom duce in curte, sa vada cat spatiu au.
Vulturica a fost extrem de incantat de fete, le arata apa si mancarea si " discuta " cu ele. A incercat si el sa le faca sa iasa, dar fetele inca nu vor.
Le mai lasam un pic, sa se obisnuiasca nu noi si cu noua lor casa. Dupa asta o sa le fac poze, sunt super, super frumoase.