joi, 3 noiembrie 2016

Inceput de noiembrie

Ieri dimineata cand am iesit prima data afara in curte si m-a izbit aerul ala rece de l-am simtit pana-n plamani, apoi am vazut masina inghetata bocna, dupa care am vazut si apa pasarilor inghetata, ei bine, atunci am realizat ca am intrat de-a binelea in frigurosul noiembrie.
Afara incepe sa apara un iz de zapada si-n zilele senine si luminoase (caci da, dupa mai bine de doua saptamani avem si noi soare) vad zapada pe crestele muntilor.


Pomii au inceput brusc sa se dezbrace si au aranjat curtea cu frunzele lor ce fac matoancele sa turbeze in zilele cu vant. Cum adie vantul si ridica o frunza, cum apar descreieratele si se arunca, sar si incearca sa le prinda. Unde-ti arunci ochii, vezi o mata-n aer.
S-au facut cat purcelele (sau purceii, dupa caz), au niste blanite de cer smotoceala grea si-s foarte rasfatate.



Sunt impartite in grupuri, triburi, tabere, cum vreti sa le spuneti, sunt rautacioase, sunt geloase si se mai bat, dar atunci cand mananca isi fac loc una alteia si mananca toate in liniste. Si mi-s cu atat mai dragi cand vad lucrul asta.

Gainile sunt grase, s-au imbracat in penajul de iarna cu culori frumoase si stralucitoare si nu mai oua. Nu am mai auzit o cotcodaceala de ouat de nici nu mai tin minte. De acum la primavara vom avea o tura noua.
Desi mai sunt vreo trei caposi, puii au inteles intr-un sfarsit ca trebuie sa doarma in cotet si nu pe o bara de-a chioscului, iar ratele sunt albe-albe, grase, cracanate si frumoase. Toate sunt imbracate in penele de iarna.



Mairon s-a imbracat si el in blanita de iarna, iar pe la mustati i-au aparut fire albe :).


Prin gradina au aparut niste zapaciti de bobi, semn ca nu i-am cules asa cum trebuie.


Macrisul e zgribulit de frig si se miceste pe zi ce trece, iar mangoldul s-a facut rosu-rosu din cauza brumelor.


Pe Nero di Toscana frigul le-a albastrit, dar nu le-a taiat elanul cresterii.


Desi avem plante care-s stagnate din cauza perioadei fara soare, in solarii pulseaza viata! Avem salate abia plantate sau mature.
























 Usturoi abia itit sau tocmai bun de tocanite.


Ceapa verde, mustar, rucola, kale si spanac.



Lucian a scos ultimele rosii si am avut o surpriza mare gasind, prin vrejuri si iarba uscata, cateva rosioare.


Au aparut parcele noi, iar solarul mare incepe sa-si ia forma cu care-i sta cel mai bine.


Capitolul conserve este in sfarsit incheiat si tare bine mai este pentru ca am ajuns in stadiul in care numai auzind cuvantul "borcan" mi se face greata.



Camara-i plina ochi, am pus si varza, de acum poate sa vina iarna.

Prin sat e forfota. Se culeg cocenii de pe camp, se face curat, se ara pamantul pentru iarna. In camp a aparut graul, iar pe ulita trec carute cu lemne si miroase a fum.
Zilnic, dis de dimineata se aud strigate: " varzaaa, hai la varzaaa!", "meeeereee, pereee! 5kg pe dubla de cerealeeee!", "caaaartoofi, varzaaa, hai la cartofi!". Ultimele pregatiri pentru iarna sunt pe final.

4 comentarii:

  1. Buna dimineata, un inceput de Brumar plin de viata si verdeata cu camara ticsita de bunatati. Felicitari pentru toate si un sfarsit de toamna minunat.

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi plac borcanele,pregatirile de iarna(si eu sunt vrednicuta,sa nu credeti ca doar privesc:)) ),dar imi plac foarte mult postarile cu animalute,oratanii ,in general.
    P.S.Catelusul a incaruntit,sa va bucurati de el cat mai mult.
    Si ,nu in ultimul rand,de acrobatii felini!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. incet-incet vor apare toti pe aici. sa ne mai linistim cu treburile de pe langa casa.

      Ștergere