Saptamana asta

...a fost super aglomerata pentru noi. Lucrari in solar, repicari, insamantari, depuneri de acte: unde e formularul, ia formularul, completeaza si depune-l. Nu e bine, ia-o de la capat! Calm, fara nervi, asa e la noi, pana la urma ia-o ca atare.
Dar...am reusit!
Am inchis primul an si am intrat in al doilea an de conversie ecologica!
In Bucuresti n-am mai fost de ceva timp, iar ieri cand l-am gasit, l-am gasit si mai aglomerat, murdar ( si vremea a fost urata dand un sentiment de inchis, de lipsa de aer).
Cat am stat acolo, am avut in cap numai si numai refrenul de la melodia asta.

Am ajuns aseara tarziu, era noapte de-a binelea. In momentul in care am deschis poarta, m-am trezit cu un cateloi lipit de mine, plin de dor si bucurie, Mairon se ridicase pe picioarele din spate si incerca sa ma imbratiseze, dupa care, aproape imediat, au venit si restul de caini, schelalaind a bucurie si gudurandu-se pe langa mine. Bineinteles, acompaniati de miorlaituri pe diferite tonuri.
Azi dimineata inainte sa rasara soarele, abia asteptam sa intru in solar. Mi-am inceput programul ca de obicei, dat drumul la pasari, schimbat apa, puse graunte, dat apa si mancare la caini dragastosi si pisici infometate si miorlaitoare.
In timpul asta, mici flash-uri se desfasoara: Mairon, lasa pisica! Ratoi, lasa-l pe Blondu in pace! Atentie, rata in zbor, fereste capul! Jedi ( Miu), caraghioasa si haioasa, le urmareste in fuga incercand sa le prinda.
Dupa ce am linistit turmele, intru in solar, inspectez salata, spanacul, rucola, ridichi, ceapa, usturoi, morcovi, marar, patrunjel, mangold. Toate-s bine.
Apoi intru in rasadnita. Zambet larg pe fata imi apare. Dragele de ele, scumpele mele. Tomate Orange banana, Azoychka, Paul Robenson, Tiganesti, Inima de Bou, Rozalii de la Banca de Gene din Suceava, Stupice, Cherry rosii, negre, galbene si portocalii... toate si-au facut aparitia in lume. Le urez bun venit, le vorbesc si le alint.
Restul de tomate inca mai dorm, dar sunt pe cale sa se trezeasca, sunt germinate toate.
Apoi trec pe la gulii maricele, sfecla mandra, telina, Kale, craite, praz ( cum m-oi descurca cu tine?, imi trece scurt prin cap), cimbru, busuioc verde si rosu, maghiran si oregano...toate-s maricele de acum, toate ma bucura peste masura. Bobul nostru stravechi si-a facut aparitia si la noi, trebuie sa pun restul de seminte.
Le las si ies iar in solar. Rucola trebuie mutata la loc definitiv, la fel si o parcela de spanac pus pentru rasad.
Avem treaba, plantutele nu ne pot astepta prea mult, constat si ma indrept spre casa.
In plus, sambata livram. Asteptam si azi doritorii :).

La plimbare

Scurt raport dupa week-end

Zile de week-end cu burnita si frig, care nu prea indemnau la treaba, ci la stat la gura sobei cu o carte-n mana, zile care ne-au facut sa ne intindem un pic limitele.

In solar au aparut parcelute noi.

 Toata salata e pusa la loc definitiv, am numarat pana la 800 de bucati, dupa care m-am plictisit, mai aveam mult prea mult de numarat si prea multa treaba ma astepta.

Printre randurile de ceapa au inceput sa apara morcovi.

Sunt inca mici, abia si-au facut aparitia. Speram sa avem morcovi noi, de primavara, dulci si gustosi.

In rasadnita au inceput sa apara firicele de legume si plante aromatice.

Praz, gulii, conopida, telina de radacina si de frunze, sfecla, cimbru, maghiran, oregano, iar busuiocul verde si rosu abia a incoltit.

Pe marea majoritate nu le-am cultivat pana acum, iar cu sfecla si telina anul trecut am dat-o-n bara si nu o data, ci de doua ori. Dar mi-am dat seama unde am gresit, asa ca am sperante ca anul asta sa fie mai bine.

Pe scurt, avem emotii.

Alte activitati au fost: scos buruieni din spanac si salata, spart crusta unde era cazul, puse alte seminte de rucola si spanac pentru rasad, facut noi parcelute cu ceapa. Asa cum am zis, terminat cu toata salata de pus la loc definitiv. Am pus tura a doua de seminte pentru rasad, diferite legume si verdeturi.

Prin curte au aparut narcise si zambile in locuri noi, anul trecut stiu sigur ca nu erau acolo.

Si o alta noutate de maxima importanta: Mairon a descoperit, in sfarsit, la ce e buna o minge:)

Am invatat

Intr-una zilele imediat urmatoare se implinesc doi ani de cand am cumparat locusorul asta.

 Nu de cand ne-am si mutat, casa a trebuit renovata, dar se implinesc doi ani de cand ne-am pus acea semnatura pe niste hartii in fata notarului, semnatura care a insemnat atat de mult.
Pentru ca acea semnatura a adus bucurie (facusem primul pas in visul nostru), emotii, indoieli, incurajari, lucruri noi de care nici habar n-aveam, lucruri bune, dar si rele, pe scurt, o noua viata. Viata la tara. Viata noastra la tara.
De la bun inceput am avut obiectivele noastre. De la bun inceput ne facusem un plan, care pe parcurs a fost modificat in functie de diverse situatii, dar linia nu s-a dus niciodata in jos, ci numai in sus.
Cu toate astea am avut momentele noastre de indoieli, de descurajari. Multi nu ne-au dat nici o sansa, desi acele vorbe poate au venit fix intr-un moment de indoiala. Altii ne-au sustinut si incurajat. Dar am trecut mai departe, noi aveam un tel bine stabilit.
In acest timp am invatat foarte multe lucruri, marea majoritate din greseli.
Am invatat lucruri practice.
Cum sa ai grija de o pasare, de un animal. Am invatat cum sa ne producem o parte din hrana, am invatat cum sa cresti o planta in asa fel incat sa produca bine.

Am vazut ca pasarile, animalele si plantele au simpatii si antipatii. Am vazut bucurie si tristete in ochii animalelor si pasarilor.
Am vazut cum cainii pot avea sechele psihice din cauza suferintelor pe care le-au indurat.
Am vazut asta la Ursu si Piston. Desi nu i-am batut niciodata, desi nu le lipseste hrana, apa, dragoste, ingrijire, atentie, desi sunt liberi in curte sa faca tot ce vor, acele sechele nu au disparut.
De exemplu, atunci cand vreau sa-i mangai, dar uit de problemele lor si ridic mana brusc, reactia lor intotdeauna este urmatoarea: se ghemuiesc, isi lasa urechile peste cap, inchid ochii si incep sa geama. Asteapta lovitura...Iar mie mi se rupe inima in doua de fiecare data cand ii vad asa. Mairon niciodata nu a avut o asemenea reactie.

Ursu, cu mutra lui de cateloi fericit

Chef de joaca

Dar am vazut cum cainii pot da dovada de compasiune. Acum doua veri Adi a iesit in curte cu un pui de gaina, abia iesit din ou, in mana. Miti l-a vazut, a sarit, i-a furat puiul din mana si s-a facut nevazuta. Adi s-a speriat si a tipat, noi ne-am alarmat si ne-am dus la el. Si atunci am vazut cum Adi statea pe vine, cu capul sprijit pe genunchi, era tare suparat, iar Ursu a venit, s-a lipit de el si incerca sa-l mangaie, sa-l impace.

Am invatat cum sa ne gospodarim singuri. Ciudat, marea majoritate care vin si ne viziteaza spun ca au avut impresia ca cineva ne mai ajuta sau ca unul din noi a avut radacini in satul asta.

Nu, inainte sa venim aici habar n-aveam ca exista un sat pe nume Rascaeti in Romania si nici nu avem pe nimeni sa ne ajute. 

Am invatat ca atunci cand pornesti o mica afacere, inceputul e foarte greu, dar cat de frumos! 

Am invatat ca atunci cand stii ca vine zapada, lopata trebuie sa o pui langa usa si nu in magazie, pentru ca nu e placut sa mergi 10m in zapada pana la jumatatea gambei. Dimineata, la prima ora, cu ochii carpiti de somn inca.
Am invatat sa tai lemne, am simtit caldura data la lemn si mi-a placut.
Inca n-am invatat sa folosesc sapa, chiar nu-i vad rostul, iar cand sap cu cazmaua folosesc piciorul stang si nu dreptul, asa cum spun toti ca ar trebui.
Am invatat ca nu toti oamenii sunt ceea ce par a fi.

Dar am mai invatat si altfel de lucruri.

Am invatat sa ma bucur cand vad soarele. 

Am invatat sa ma bucur cand vad o floare.

Am invatat sa economisim, am invatat sustenabilitatea, am invatat cat de bine iti prind iarna conservele facute vara ( si cat de gustoase sunt, doar sunt facute din legume crescute de mana ta), am invatat ca la tara trebuie sa ai un stoc de apa si alimente intotdeauna, atat noi, cat si animalele si pasarile.

Am invatat cat de bine e sa traiesti pe cont propriu, chiar daca apar si greutati.
Am invatat sa ma bucur de liniste, de aer, de soare, apa si pamant, de iarba, gaze si fluturi.
Am invatat sa ma bucur de bucuria unei rate atunci cand se scalda in apa proaspat adusa.

Am invatat ca stabilitatea unui loc de munca nu-ti aduce fericire si nici bani mai multi.

Am invatat ca banii nu sunt totul in lumea asta, ca sanatatea e cea mai pretioasa, ca familia este cea mai importanta.
Am invatat ca momentele pierdute nu se mai recupereaza. Eu nu l-am vazut pe Adi cand a facut primul pas. Dar savurez momentele pe care le petrec cu el acum.

Am invatat multe in timpul in care ne-am mutat la sat. Dar cate mai avem de invatat, pentru ca suntem inca la inceput. 

Up-date: Postarea de azi a intarziat pentru ca ne tot "cade" curentul. Dar asa e la tara, cum bate vantul mai tare, apar si pene de curent.
Ne-am invatat cu ele si ma grabesc sa public.

Constatari si planuri

Se pare ca incet-incet primavara isi intra in drepturi, desi iarna cred ca o sa ne mai faca o surpriza, poate doua.
In curte si-n gradina zapada s-a topit toata, lasand la vedere mandre si misterioase gunoaie care mai de care mai maiastre.
Drept urmare am hotarat ca azi trebuie sa incep curatenia in curte. Numai ca daca pana acum a fost frumos, azi e ceata si umezeala. Dar daca nu o sa inceapa sa bata vantul sau sa ploua, ma apuc oricum de treaba.
Cat de curand trebuie sa facem curatenie si la pasari, dar trebuie sa incepem si lucrul in gradina. Cam aglomerata perioada, dar am asteptat-o toata iarna.
Pasarile au iesit din cotete, zapada nu le mai impiedica, curtea si gradina sunt animate iara. Ratoii curteaza ratele, in modul lor delicat, iar cocosii se bat ca descreieratii pe gaini. In curand le voi aduce noi partenere si sper astfel ca toti sa fie impacati.
Cainii si pisicile se bucura de vremea calda si frumoasa, joaca e in toi, peste tot unde iti arunci privirea vezi codite ridicate de matoance, sarituri si zbenguieli, auzi maraituri si tipete infuriate cand joaca o cam da in bataie. Cainii nu mai dorm in magazie, le e cald acum acolo si incearca sa evadeze iar din curte. Cateodata reusesc s-o faca, dar bucuria nu le e de lunga durata,
In solar plantutele ne bucura privirea, caldura le prieste, iar ele cresc frumos. Semintele au inceput sa incolteasca ridicand pamantul din jurul lor si lasand la vedere mici pete de verde crud.
In curte narcise, zambile si lalele sunt rasarite bine, iar unele din narcise au boboci. Tradafirii n-au fost afectati de iarna, dar le trebuie o toaletare buna. Liliacul are muguri si parca stau sa se deschida.
Pomii pusi in toamna au si ei mugurasi si cred ca-i semn bun.
Urmaresc menta sa apara, dar cred ca-i inca prea devreme. Sunt curioasa cat s-o mai intinde anul asta. Este invaziva, dar mie imi prieste, pentru ca e pusa pe acel teren dintre casa si solar care, v-am mai povestit, a fost total ignorat de noi.
Mai avem in curte cateva tufe de vita de vie care a crescut frumos, face niste struguri albi, mici si parfumati. Din pacate sunt preferatii lui Mairon, asa ca in toamna nu am apucat sa mancam decat cate un ciorchine, i-a mancat el pe toti, inclusiv pe cei de sus. Lucru simplu pentru el, se ridica in doua labe, intindea gatul bine si papa tot-tot-tot.

Azi voi pune in magazinul nostru patrunjel si usturoi verde, vor fi in stoc limitat momentan.

Inchei postarea de azi, de afara se aude ceva galagie, il recunosc pe blegul de Blondu, cred ca iar i-a casunat ratoiului batran pe el.
Ma duc sa-l scap, este el bleg, dar e blegul nostru :).

De ce te complici, domn`e?!

Duminica dupa-amiaza tarziu.
Eu cu Lucian eram in solar, tocmai terminasem ultimele rasaduri de salata de pus la locul definitiv, eram cocosati amandoi, el uda, eu il incurajam din vorbe, ca prin fapte nu mai puteam, ma asezasem direct pe jos si savuram o tigara (ca recompensa pentru treaba buna ce-am facut).
La un moment dat se opreste o masina in dreptul solarului, claxoneaza si apoi auzim:
- Ce faci, sefu`, merge treaba?
Era un tip care venise la poarta in cursul saptamanii si voia sa vada solarul. Am vrut sa-l las atunci in curte, dar Lucian nu era acasa si n-am putut stapani cainii ( ca eu sunt buna numai cand le dau mancare si ma joc cu ei, cand e vorba de ascultat...e alta treaba), asa ca omul nu a mai intrat in curte, dar a vazut din strada solarul atat cat s-a putut si l-am rugat sa vina duminica pentru ca sigur il gaseste pe Lucian si pot vorbi pe limba lor ( toli, sarme, cata "carne" are teava, chestii d-astea pe care nici nu ma obosesc sa le inteleg).
Bun, deci a ajuns omu` in cauza, el nu era din sat ( nu stiu cine il trimisese, dar de-acu` ne-am obisnuit sa ne trezim cu oameni la poarta care vor sa vada solarul si ce e in el), dar voia sa-si faca si el vreo doua solarii, mai mari decat al nostru, in care vrea sa puna flori si voia sa vada un model.
Iau furtunul de la Lucian si continui udatul, in timp ce el se duce sa aduca oamenii de la poarta, mai apoi am vazut ca mai venise cu doi insi.
Cred ca si fetele noastre obosite i-au dat de gandit sau a citit el ceva, ca incepe din usa solarului:
- Dar de ce te chinui, domn`e, asa?! Pai e chinuiala naibii cu legumele, domn`e! ( mie imi zici, imi trece rapid prin cap). Pai cat muncesti, domn`e, sa faci un kil` de rosii, domn`e! Si faceti si bio! Alti bani! Inspectii, analize la pamant, la apa, la legume, pe care le platiti tot voi! Si cate si mai cate!
Pai da mana in ele, continua el fara sa ne lase sa vorbim, te chinui cu ele cat te chinui, apoi cand te duci cu ele la vanzare, iti stramba din nas cucoana, ca nu-i place si tie iti vine sa dai cu ele de pamant! Nu e treaba, domn`e, cu legumele, e munca multa, paguba multa, nervi multi si bani putini. Uite eu vreau sa pun flori! D-alea din bulbi, mai ales zambile! Ma uit aici ce investitie frumoasa ati facut! Si chiar e frumoasa domn`e, ca tot am vazut solarii zilele astea, dar asta e chiar frumos, facut bine, asa ca va spun, nu-i treaba cu legumele!
Si ne face un calcul rapid al profitului din flori, ne arata ce putin efort depui in ingrijirea lor, ne spune ca bulbii se aduc imediat din afara, deci n-ai probleme ca nu ai gasi material.
- Ei, continua el, e asa cum zic eu sau nu? Ce te complici, domn`e, cu legumele?! E mai usor asa, nu?
Omu` are dreptate in felul lui, se vede ca e din domeniu, are cunostinte solide, se vede ca urmareste profit, se vede ca nu-i un neica nimeni.
Eu raman pe ganduri si fara sa-mi dau seama reincep sa ud, Lucian da din cap si ii face semn sa mearga mai incolo sa ii arate solarul.
Termin de udat si ma indrept spre iesire, dar gandul imi sta tot la ce a spus el. Aproape-s langa casa, cand ajung la o concluzie:
- Da, omul are dreptate, treaba asta ar fi mai usoara. Dar vezi tu... nu-i treaba noastra:).

Multumire

Alte noutati :)

Toti cei preocupati de un trai sanatos stiu ca din alimentatia lor nu ar trebui sa lipseasca ouale de prepelita.

Despre aceste oua stim cu totii, cred, ca aduc numai beneficii organismului prin numeroasele proprietati nutritive pe care le au.

Din surse medicale am aflat ca aceste oua contin saruri minerale, lipide, factori antialergici, numeroase vitamine, in special B-urile, dar si A, D, calciu si zinc. 

Adica ele sunt un supliment natural, sunt exact ce avem nevoie pentru a functiona in parametrii optimi.

Am mai aflat ca sunt antialergice, sunt recomandate in anumite afectiuni digestive siii...nu ingrasa :)
.

Nu sunt in masura sa dau sfaturi medicale si nici n-am sa dau copy-paste  la cure cu oua de prepelita, dar sunt in masura sa va anunt o noua colaborare a bucurestenilor mutati la sat cu alti bucuresteni mutati la sat, tot in jud Dambovita, aproape de noi.

Bucurestenii in cauza se ocupa cu cresterea prepelitelor in linistitul mod traditional, cu multa grija si dragoste fata de pasari ( adevarul e ca sunt asa frumoase ca nu stiu cine le-ar putea rezista).

Deci, dragilor, de azi puteti comanda din magazinul nostru on-line aceste bunatati.

Noi am mancat si-s bune-bune!

Nu stiti cum sa le mancati? Noi le-am mancat intr-un mod pur romanesc, fierte, cu sare si mustar super iute, dar am gasit o reteta fara prea multe batai de cap, simpla si rapida aici.
Si-n mod sigur veti gasi foarte multe retete asemanatoare.

Mici lucrari. Start sezonul doi 2014

In ultima vreme ne-am concentrat pe mici lucrari in solar, rasadnita e gata si am pus prima tura de rosii, ardei grasi, capia, iuti, gogosari, vinete, plante aromatice si altele.
Mai urmeaza alta tura, dar peste cateva saptamani. Vom avea mici surprize pe care le voi dezvalui la momentul oportun.
Pot sa spun de acum ca soiurile de tomate pe care le vom avea anul asta vor fi undeva in jur de saptezeci, de toate neamurile si culorile. Alte cateva vor fi la inmultit, asa cum am facut anul trecut cu cele care anul asta le cultivam in productia mare. Am adunat atat soiuri romanesti, cat si de pe alte meleaguri, dar numai soiuri vechi, heirloom asa cum le spune moda actuala, normale si naturale le-as spune eu, nu plastic si artificial cum se gaseste in piata. Daca vom avea exces de rasad, vom pune si la vanzare.
Vom mai avea si alte noi plante si verdeturi, toate in premiera, toate plante vechi, unele uitate. Multe, de fapt marea majoritate, nu le-am cultivat si nu stim cum se comporta, asa ca voi vorbi despre ele atunci cand va fi cazul.
In solar au inceput sa apara noile culturi, dar si vechii "chiriasi" absolut nedoriti.

Usturoi romanesc. A ajuns marfa de contrabanda, extrem de greu am mai gasit, este incredibil si revoltator ceea ce se intampla cu soiurile romanesti!

Ridichi. Nu-s mov, albastre, verzi, portocalii, bleumarin cu picatele, ci numai rosii, asa cum v-am obisnuit.

Noua tura de spanac.

Doamnelor si domnilor, atentie mare! Va dezvalui prima dintre surprize: in fotografia de mai sus avem rucola. Daca o tine tot asa in curand va fi gata de livrare.

Va povesteam mai sus de vechii chiriasi nedoriti care au reaparut. Nu imi dadeam seama ce se intampla cu spanacul de e gaurit, pana m-am uitat mai atent. Nu numai noua ne plac verziturile curate, naturale, fara "adaosuri" si stimulatori, din pacate si scarboseniilor din poza de mai sus.
Prea ma relaxasem si aproape uitasem de ei, intram iar in actiune la cules de scarbosenii. Si au o pofta de mancare, ceva de speriat!
Om trece si peste asta, nu e prima data, cu siguranta nu este nici ultima data.

Azi e joi, asa cum prea bine stiti, mai asteptam comenzile doritorilor si azi, pentru ca sambata livram. Multumim mult celor care au dat comenzi pana acum.

Si totusi...

...parca-i iz de primavara.
La o scurta plimbare prin curte, prin locurile unde zapada s-a topit, iar pamantul s-a zvantat cat de cat, am vazut..

Hmmm...mi se pare sau...?

Nu, vad bine! Zapacita are un boboc :).

Dupa week-end

Zilele de au trecut au fost calde, primavaratece, cu soare. Zapada din curte a inceput sa se topeasca, in felul asta facandu-si aparitia balti mai mici sau mai mari, suficiente pentru fiecare rata in parte.
Toate ratele sunt in ton cu "moda" acum, din albe devenind gri cu bataie spre negru. Cat e ziua de lunga s-au balacit si-s fericite cu toatele pentru ca sub zapada apar timid fire de iarba.
Dupa o zi intreaga de balaceala, aseara...

...le-am gasit asa. Si bineinteles ca iar am facut curse pana am reusit sa le bag in "vastele apartamente", pentru ca nu s-au lasat duse cu una cu doua.

De cand s-a inseninat am inceput sa vedem...

Asa o stare de bine si liniste imi dau cand ii vad!
Au inceput sa se auda triluri cantate de pasari, parca-parca as zice ca ne indreptam spre primavara.

In week-end am lucrat amandoi in solar, Lucian a terminat rasadnita, eu am bibilit plantutele, am admirat varfurile itite ale viitoarelor culturi, am scos buruienile si le-am dat la pasari.

Seara am admirat culorile apusului care au imbracat satul...
 

...si am stat...

... cam asa :)

Scuzati balamucul, dar mi-a venit copiloiul acasa si tare bine e! :)

Lemn

Ganduri linistite la sfarsitul unei saptamani aglomerate

Saptamana asta a fost ( si inca mai este, ca nu s-a terminat) foarte aglomerata.
Lucru care m-a bucurat, nu ma plang, din contra, ma bucur. A fost multa treaba de facut si mai este inca, atat pe plan personal, cat si profesional.
Si e bine! Imi place cand nu-mi vad capul de treaba, cand e aglomerat.

Sper ca zilele imediat urmatoare sa incepem sa punem primele seminte pentru rasaduri, am niste emotii mari pentru ca unele plantute nu le-am avut pana acum si nu stiu cum se comporta.
Oricum suntem in program, niciodata nu am avut intentia sa fim primii in piata si intotdeauna m-am gandit ca lucrurile bune li se intampla celor care asteapta.

Ne pregatim pentru livrarile de maine, daca mai sunt doritori, va mai asteptam si azi pana pe la doua dupa-amiaza.

Tot maine imi vine copiloiul acasa, abia il astept, prea e casa curata si aranjata, toate-s la locul lor.

Ieri a fost o zi insorita, a fost cald si bine, in solar am lasat deschisa o usa, iar plantutele le-am lasat descoperite toata ziua.
Le simteam bucuria, se vedea cat de bine se simt sub razele soarelui, la caldura. Evident ca am mai pierdut o salatica, doua, lucruri inerente de altfel. Chiar daca nu era gerul asta, oricum exista pierderi atunci cand cultivi curat.

Aseara, dupa o zi nebuna, dupa ce mi-am terminat toate treburile, dupa ce le-am dat animalelor sa manance, m-am asezat langa soba, cu matoancele langa mine, la citit.
Si cum fiecare lucru are rasplata lui, am avut parte, cum demult n-am mai avut, de un apus frumos colorat.
Cam asa se vede apusul pe geamul dormitorului meu.
 

Asadar, dragilor, va dorim un sfarsit de saptamana linistit si cu un strop mare de soare.