sâmbătă, 2 ianuarie 2016

Inceput de... inceput :)

Uite ca au trecut si ultimele zile ale lui 2015, cam in acelasi ritm pe care l-au avut tot anul: pe repede inainte.


 Am avut niste sarbatori frumoase si linistite, insotite de vechiul nostru pom pe care am reusit sa-l impodobesc inainte de Craciun. Mi s-a parut a fi o realizare, caci nu credeam ca voi reusi lucrul asta prin agitatia pregatirii comenzilor din ultimele zile ale anului.


De fapt, tot anul a fost asa. Lucruri mici, marunte, la care tin mult pentru ca imi aduc o mare bucurie de fiecare data si pe care nu credeam ca le voi putea indeplini, am reusit sa le indeplinesc prin agitatia zilnica.
Un fel de atingere si depasire a limitei pe care credeam ca o stiu. Ceea ce-i un lucru bun, in final.


Da, asta a fost caracteristica principala a anului trecut: atunci cand credeam ca gata, asta e! asta mi-e limita si mai departe nu mai pot continua, am constatat ca daca am curajul si curiozitatea de a merge mai departe, ating noi si noi limite si sunt in stare sa fac lucruri nebanuite de mine.


 

O alta caracteristica a anului ce-a trecut a fost continuarea regasirii bucuriei in lucrurile simple: joaca animalelor, zborul unei pasari, vederea gargaritelor, inflorirea unei plante, rasaritul si apusul soarelui etc. Poate par cuvinte mari si lucruri mici, dar nu sunt. Si nu pot explica mai mult de atat.


 Si cu asemenea cunoastere, cu asemenea experiente, vad altfel anul ce-a sosit si am alte asteptari de la el.


 Pana-n Anul Nou am primit colindatori, din ce in ce mai putini si cu colinde din ce in ce mai scurte.

Chiar i-am pus pe unii sa o ia de la capat cu cantecul si sa colinde asa cum trebuie.
:) m-au ascultat fara tragere de inima, cu gandul la recompensa probabil, dar eu m-am bucurat si mi-am adus aminte de baietii care veneau cu colindul la Bolintin si care faceau sa zbarnaie geamurile cu pocnetele lor de bici.

2016 ne-a gasit numai pe noi acasa, copiloiul din dotare prinde aripi si nu avem in gand a i le taia, desi e un pic ciudat.
Sigur cei care au trecut prin asta inteleg despre ce-i vorba.
Dar indiferent de ceea ce simtim noi, el trebuie sa-si ia avantul necesar pentru minunatiile care il asteapta.



 Ne-am petrecut linistit, am ras si-am glumit, ne-am bucurat de fiecare clipa, atata timp cat am putut tine ochii deschisi. Oboseala si-a spus cuvantul destul de devreme.
Si-n jurul nostru la fel a parut a fi. Linistea s-a coborat peste sat, dupa artificiile de la miezul noptii. Parca toti am vrut anul asta sa fim mai linistiti, mai aproape de cei dragi, sa incercam si sa reusim sa ne bucuram de ceea ce avem, sa apreciem cu adevarat ceea ce avem. Sau poate e numai o perceptie gresita de-a mea.

 

In prima zi a noului an am facut ceea ce am dori sa facem tot anul. Unii dintre noi au mai si atipit, incalziti putin de caldura soarelui cu dinti.
Ne-am plimbat printre plantele destul de zgribulite si ciufulite din cauza gerului, dar am avut bucuria de a vedea ca-si revin pe masura ce soarele devine mai puternic si se incalzeste.


Apoi am inceput sa ne facem planuri despre culturile viitoare, am stabilit locul unde vom face rasadnita, ce si cum vom semana, ce plante vom avea, cate rasaduri facem, ce plantam aici, ce plantam acolo.


 Mai mult ca sigur ca unele planuri vor fi date peste cap de lucruri neprevazute, dar la urma urmei viata ar fi chiar plictisitoare fara asa ceva :).


Astazi avem in gand sa intram in solarii, sa ingrijim putin plantele, dar si sa mai plantam in locurile deja pregatite.


Asta daca ne-o lasa vremea , daca s-o mai domoli gerul si o mai apare putin soarele.
Daca nu, si maine este o zi, pana acum suntem in grafic.

Da, avem planuri mari cu 2016. Ne asteapta un an super frumos, cu multe experiente noi, cu multe emotii si, sper, multe-multe invataminte.  Ceea ce va dorim si voua :)!

12 comentarii:

  1. Noul An sa va aduca-n dar multa sanatate, liniste si armonie sufleteasca. belsug si prosperitate, spor in toate si roade bogate. LA MULTI ANI!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu in locul vostru as lua un scaun si as sta in solar unde este ca vara, verde in toate nuantele. Asa faceam la parinti cand veneam in vacanta de primavara, in aprilie, in solarul colectivului care era in gradina noastra (de musai) era ca-n rai. Imi amintesc ca luam o carte si un scaun si acolo stateam la multe grade peste cele de afara.
    La multi ani si sa va mearga bine si-n 2016!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E frig si in solar acum, nici nu s-a dezghetat folia azi :).
      Dar de regula, cand e soare e mai cald acolo decat in casa.
      La multi ani, Elisa! Toate cele bune!

      Ștergere
  3. La multi ani si la multe realizari! Voi doi ne aratati in permanenta ca "Visul" este realizabil, aproape palpabil. De-aia va iubesc asa de mult. Nu ne lasati nici macar iarna sa ne culcam pe-o ureche. Sa fiti sanatosi si fericiti si sa ne acceptati si pe noi, chibiti, pe langa voi!
    Te pup cu drag.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La multi ani, Iulia!
      Pai daca se pot face niste chestii iarna, asa printre picaturi, de ce sa nu incercam sa le facem :)?
      An Nou numai cu bune, cu spor si sanatate va dorim.
      Pup si eu.

      Ștergere
  4. Mult spor in toate, cu sanatate! La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  5. La multi ani!
    Sa fiti sanatosi si voiosi si voinici! Sa aveti putere de munca si sa nu va pierdeti nicicand entuziasmul pentru ca si noi ne luam doza de la voi!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ma tot bate gandul sa ma reintorc si eu la tara. Am la tara casa parinteasca de care are grija mama, cu o gradina mica si o curte cu flori, situata chiar langa padure. Din curtea mea se vad brazii. In Bucuresti am apucat sa fac un credit pe 30 de ani pentru un apartament si lucrez intr-o companie multinationala. Asa as renunta la tot, adica as inchiria apartamentul si m-as muta aici sa cultiv gradina,sa ma bucur de flori, de iarba verde, sa ma joc cu pisica si catelul, sa merg duminica la Biserica din sat si sa aprind o lumanare la mormantul tatei si al bunicilor...Si sa lucrez undeva la o scoala din apropiere, caci imi plac asa de mult copiii...Am atata nevoie de liniste si totusi nu am curaj, si toata lumea spune sa mai stam in Bucuresti, sa mai castigam niste bani...Ar avea cineva un sfat, asa de inceput de an? Multumesc, Ema.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Ema, bun sosit pe la noi :)!

      In primul rand, viata la tara nu e asa idilica. Sper sa nu te dezamagesc, dar eu sunt impotriva acestei idei, pentru ca nu e adevarata. Viata la tara e o viata extraordinar de frumoasa, cu multe impliniri, dar foarte dura, in special pentru un orasean.
      Si asta incepand cu mentalitatile oamenilor de la tara si pana la lucrurile uzuale de zi cu zi. Uite, iti spun ceva de actualitate: spartul lemnelor la -20 de grade. Sau la -1 grad, dar in noroi si zloata.
      In al doilea rand, banii nu sunt totul in lumea asta. Adevarat, sunt un rau necesar, dar de cand ne-am mutat aici nu-i zi sa nu ma minunez ca pot trai si fara aia sau aia. Ca la Bucuresti nu puteam. Plus ca am descoperit bucuria de a folosi (manca etc) lucruri facute de mine, de noi.
      In al treilea rand, nu-i vorba de curaj. In cazul nostru a fost un dram de nebunie combinat cu inconstienta crasa :).

      Nu pot sa-ti dau alt sfat, dar pot sa-ti spun ca eu am avut o experinta foarte neplacuta cu chiriasii mei cand aveam apartamentul in Buc ( si da! totul pe bune, cu contract, el cadru militar. cu toate astea a vrut sa ne lase cu o gaura maaare in buget).

      Eu cred ca trebuie sa stai o vreme la tara. Sa faci lucrurile uzuale o vreme, sa vezi daca te poti adapta. Si nu vara, cand e totul frumos, ci primavara, toamna tarziu sau iarna. Atunci e treaba "incurcata". Apoi vei hotari in functie de asta si nu in functie de bani.

      Daca mai ai intrebari, te rog sa spui. Iti voi raspunde atat cat stiu.

      Daca ma intrebi, asta ca o concluzie, daca ar fi sa aleg iara, ce as alege. Ei bine, tot asta as alege, dar as face pasul mai devreme de cat am facut-o acum.

      Toate cele bune,

      Ștergere